Politico: Presiunea „secretă” a emisarului Steve Witkoff privind un posibil acord de pace provoacă neliniște în rândul aliaților occidentali

Eforturile paralele ale emisarului special al administrației Trump, Steve Witkoff, de a negocia cu Rusia un plan de pace pentru Ucraina au stârnit îngrijorare în capitalele europene și la Kiev, relatează POLITICO. Un plan „în 28 de puncte”, elaborat cu contribuție rusească, reprezintă cea mai recentă încercare a Casei Albe de a pune capăt războiului. Totuși, mulți aliați se tem că Statele Unite ar putea face concesii majore în fața Moscovei pentru a obține o încetare rapidă a conflictului.

Potrivit surselor citate, oficialii europeni și ucraineni au fost luați prin surprindere de dezvăluirea existenței planului. Ei încearcă acum să înțeleagă detaliile acestuia, în condițiile în care documentul este încă într-o etapă neclară, iar discuțiile privind rolul NATO și eventualele cedări teritoriale ale Ucrainei rămân nedefinite. Situația este cu atât mai delicată cu cât multe capitale europene consideră că orice cedare de teritoriu ar recompensa agresiunea Rusiei și ar crea un precedent periculos.

În capitalele europene este confuzie, relatează sursa citată. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul nu a fost informat oficial și că eforturile internaționale trebuie să se concentreze pe aducerea lui Putin la masa negocierilor. La Londra, oficialii britanici au transmis că nici Marea Britanie nu a fost informată cu privire la proiect, în ciuda relației apropiate dintre consilierul britanic pentru securitate și Witkoff.

Scurgerile de informații au avut loc înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles, care a fost dominată de războiul de agresiune al Rusiei.

„Noi, europenii, am pledat întotdeauna pentru o pace durabilă și dreaptă și salutăm orice eforturi de realizare a acesteia ”, a declarat joi dimineață Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, citată de Euronews.

„Desigur, pentru ca orice plan să funcționeze, ucrainenii și europenii trebuie să fie de acord. Acest lucru este absolut clar. (…) Vladimir Putin ar putea pune capăt imediat acestui război dacă ar înceta pur și simplu să bombardeze civili și să ucidă oameni, dar nu vedem nicio concesie din partea Rusiei.”

Întrebat dacă europenii au fost implicați în elaborarea planului, Callas a răspuns: „Din câte știu eu, nu”.

Ministrul olandez de externe, David van Wiel, a confirmat, de asemenea, că Europa nu participă la aceste discuții.

„Nu, nu am fost implicați în elaborarea planului. Nu știu dacă Ucraina a fost implicată. Dar este important pentru noi ca, indiferent de planul de pace aflat pe masă, Ucraina să fie în spatele lui ”, a spus van Weel.

„Fără participarea Ucrainei, nu veți primi sprijin european.”

Între timp, francezul Jean-Noël Barrot și danezul Lars Lokke Rasmussen și-au reiterat apelul pentru un armistițiu imediat și necondiționat, considerat un punct de plecare obligatoriu pentru orice proces de pace. Această poziție, susținută de Kiev și Washington, a fost respinsă ferm de Moscova.

„Discuțiile trebuie să înceapă cu un armistițiu de-a lungul liniei de contact, care să permită apoi negocieri privind problemele teritoriale și garanțiile de securitate”, a declarat Barrot. „Singurul obstacol în calea unor astfel de discuții ordonate este Vladimir Putin.”

Rasmussen a subliniat că este esențial să se clarifice dacă „marele șef”, președintele american Donald Trump, susține planul – inițiativă care ar fi fost coordonată de Steve Witkoff, trimisul special al președintelui pentru Orientul Mijlociu.

Witkoff este o figură controversată în Ucraina și Europa, fiind criticat pentru tendința de a prelua fără rezerve punctele de vedere ale Kremlinului.

„Nu poți aduce pacea în Ucraina fără ucraineni și europeni”, a declarat Rasmussen. „Trebuie să apărăm Ucraina.”

Negocierile au început luna trecută, când Witkoff s-a întâlnit la Miami cu trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, după ce planurile de organizare a unei întâlniri Trump–Putin au eșuat. Dezvăluirea planului l-a surprins inclusiv pe președintele Volodimir Zelenski, care considera că Trump începuse să înțeleagă că Putin nu urmărește o soluție reală de pace.

Planul, relatat inițial de Axios, ar include, în forma sa actuală, concesii importante din partea Ucrainei, precum renunțarea la unele teritorii și impunerea unor limite asupra armatei sale. Elementele documentului ar fi însă încă negociabile. Unul dintre aspectele aflate în discuție la Washington este dacă, și în ce mod, să se menționeze NATO în text.

Cererile Moscovei nu s-au schimbat. Mai multe teritorii în estul Ucrainei și renunțarea la orice formă de garanții de securitate din partea Occidentului. Secretarul de stat Marco Rubio a respins aceste solicitări în încercările anterioare de negociere.

Pentru a clarifica situația, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, împreună cu mai mulți generali americani, au fost trimiși de urgență la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni. Vizita a fost decisă imediat după o întâlnire la Casa Albă, unde Trump ar fi cerut ca Driscoll să fie trimisul său direct în Ucraina. Acesta urmează să informeze și aliații NATO pentru a-i pune la curent cu evoluția planului.

Casa Albă privește inițiativa cu optimism, un oficial declarând că un acord-cadru ar putea fi agreat până la sfârșitul lunii sau „chiar până la finalul acestei săptămâni”. Administrația insistă că ambele părți vor trebui să dea dovadă de flexibilitate. Ucraina nu a comentat public, însă șeful administrației prezidențiale, Andrei Ermak, a declarat miercuri că este în „comunicare constantă” cu echipa lui Trump, inclusiv cu Witkoff, și că va colabora cu SUA pentru a pune capăt războiului „și a asigura o pace justă și durabilă”.