
Liderii Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, într-un summit considerat decisiv pentru viitorul sprijin financiar acordat Ucrainei, pe fondul unor presiuni intense și fără precedent din partea administrației americane conduse de Donald Trump. Miza nu este doar finanțarea Kievului, ci și capacitatea UE de a rămâne unită într-un nou context geopolitic marcat de ingerințe directe ale Washingtonului.
Disputa centrală vizează planul de utilizare a aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate în Europa pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei. Deși oficial opoziția vine din partea Belgiei – țara unde sunt depozitate cele mai multe dintre aceste active – surse europene afirmă că adevărata problemă este presiunea exercitată de SUA.
„Ei vor să ne slăbească”, a declarat pentru POLITICO un înalt oficial UE implicat în pregătirile summitului și familiarizat cu relațiile transatlantice.
Potrivit mai multor oficiali europeni, membri ai administrației Trump au făcut presiuni directe asupra unor guverne considerate „prietenoase” pentru a bloca planul folosirii activelor rusești. Italia, Bulgaria, Malta și Cehia s-au alăturat astfel grupului de state reticente, alături de Ungaria.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că UE ar fi „grav afectată pentru mulți ani” dacă nu va reuși să ajungă la un acord privind finanțarea Ucrainei.
„Vom arăta lumii că, într-un moment crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să rămânem uniți și să ne apărăm propria ordine politică pe continentul european”, a spus acesta într-un interviu televizat.
Situația este cu atât mai critică cu cât Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro anul viitor. Fără fonduri noi până în aprilie, Kievul ar putea fi nevoit să reducă drastic cheltuielile publice, afectând atât moralul populației, cât și capacitatea de apărare, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.
În acest context, mai mulți lideri europeni au tras semnale de alarmă privind poziția Statelor Unite. Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE, a declarat tranșant că „SUA nu mai sunt liderul lumii libere”, acuzând administrația Trump că se distanțează de aliații europeni.
Oficialii europeni se tem că un eșec al summitului ar transmite un semnal de slăbiciune atât Washingtonului, care și-a exprimat deschis sprijinul pentru forțele eurosceptice, cât și Moscovei.
Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Casa Albă ar prefera ca o parte din activele rusești înghețate să fie utilizate în cadrul unui mecanism de reconstrucție condus de SUA, nu transferate direct Ucrainei. În paralel, Donald Trump ar face presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a accepta cedări teritoriale semnificative în Donbas, inclusiv zone pe care Rusia nu le controlează în prezent. Administrația americană a respins acuzațiile de ingerință.
„Speculațiile bazate pe surse anonime care nu au participat la discuții nu trebuie luate în serios”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Casei Albe, Anna Kelly, susținând că singurul obiectiv al SUA este facilitarea păcii.