Uniunea Europeană intră într-o săptămână decisivă, încercând să protejeze Ucraina de un posibil acord de pace dezavantajos, negociat de Statele Unite și Rusia, și, în același timp, să salveze un plan de finanțare de până la 210 miliarde de euro destinat menținerii economiei ucrainene pe linia de plutire. După o serie de critici dure venite de la Washington, inclusiv declarațiile președintelui american Donald Trump, care a catalogat liderii europeni drept „slabi”, zilele următoare vor testa coeziunea și influența politică a Europei, relatează Politico.
Luni, lideri europeni vor încerca să-și coordoneze pozițiile în cadrul unor discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oficiali americani la Berlin, în timp ce, la Bruxelles, miniștrii de externe și diplomații UE vor încerca să convingă guvernele sceptice să susțină împrumutul pentru Ucraina.
Miza este summitul de joi de la Bruxelles, unde cei 27 de lideri ai UE speră să aibă o imagine mai clară asupra rezultatelor diplomației intense din ultimele zile. Presiunea este amplificată atât de atacurile verbale ale lui Trump, cât și de avertismentele secretarului general al NATO, Mark Rutte, privind amenințarea rusă.
„Suntem următoarea țintă a Rusiei și deja ne aflăm în pericol”, a avertizat Rutte săptămâna trecută.
La Berlin este programată o reuniune la nivel înalt, la care sunt așteptați liderii Regatului Unit și Germaniei, Keir Starmer și Friedrich Merz, iar Franța ar putea fi reprezentată indirect, după o discuție telefonică purtată duminică între Emmanuel Macron și Zelenski. La întâlniri ar putea participa și emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, alături de Jared Kushner.
Potrivit purtătorului de cuvânt al cancelarului german, Stefan Kornelius, la discuții se vor alătura ulterior „numeroși șefi de stat și de guvern europeni, precum și lideri ai UE și NATO”, subliniind importanța strategică a reuniunii.
Europa încearcă să influențeze forma finală a unui posibil acord de pace, după ce un plan inițial în 28 de puncte, elaborat de Witkoff și considerat prea favorabil Moscovei, a stârnit reacții vehemente la Kiev și în capitalele europene. Ulterior, Ucraina și aliații săi europeni au propus o versiune revizuită, în 20 de puncte, transmisă recent Washingtonului.
Unul dintre cele mai controversate subiecte rămâne soarta teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. Administrația Trump a avansat ideea evacuării trupelor ucrainene și ruse din anumite zone și creării unei „zone economice libere” demilitarizate, în care să opereze interese comerciale americane. Potrivit unor oficiali europeni, Ucraina a respins această propunere.
Liderii europeni insistă că orice discuție privind teritoriile trebuie precedată de garanții clare de securitate pentru Ucraina. În acest context, Zelenski a declarat că este dispus la un „compromis”, renunțând la cererea de aderare la NATO, în schimbul unor garanții de securitate colectivă din partea SUA, Europei și a altor parteneri, precum Canada și Japonia.
În paralel cu negocierile de pace, UE se confruntă cu dificultăți în aprobarea unui plan de finanțare bazat pe utilizarea activelor rusești înghețate. Din totalul de 210 miliarde de euro, aproximativ 185 de miliarde se află la depozitarul belgian Euroclear, iar restul în alte state membre.
Italia, Belgia, Malta și Bulgaria au cerut identificarea unor alternative, iar noul premier al Cehiei, Andrej Babis, și-a exprimat opoziția față de plan. Deși aceste state nu pot forma o minoritate de blocaj, poziția lor slăbește șansele unui acord politic rapid.
Cu toate acestea, diplomați europeni susțin că negocierile continuă, iar Belgia participă activ la ajustarea propunerilor.
„Decizia privind activele rusești este o decizie despre viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant. Nu există un plan B”, a declarat un oficial german.
