Now Reading: POLITICO: UE se pregăteşte discret pentru scenariul de coşmar al unui atac hibrid cu numeroase victime
- 01
POLITICO: UE se pregăteşte discret pentru scenariul de coşmar al unui atac hibrid cu numeroase victime
POLITICO: UE se pregăteşte discret pentru scenariul de coşmar al unui atac hibrid cu numeroase victime
Statele Uniunii Europene discută în mod discret despre modul în care blocul comunitar ar trebui să reacționeze în cazul unui atac hibrid major soldat cu mai multe victime, un scenariu pe care diplomații europeni îl consideră tot mai plauzibil, relatează POLITICO.
Potrivit publicației, ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în ultimele săptămâni, în reuniuni cu acces restricționat, despre eventualitatea unui incident grav provocat de sabotaje, atacuri cu drone, operațiuni cibernetice sau alte acțiuni ostile care s-ar putea solda cu morți în rândul cetățenilor europeni.
Discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, Germania.
„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav. Din păcate, Leipzig ne-a arătat că un incident foarte serios, care să provoace mai multe victime, nu poate fi exclus”, a declarat pentru POLITICO un diplomat european de rang înalt.
Un alt oficial UE a avertizat că, având în vedere amploarea acțiunilor atribuite Rusiei, apariția unor victime ar putea fi doar o chestiune de timp.
Diplomații analizează inclusiv posibilitatea mobilizării unor echipe de intervenție de urgență, deblocarea rapidă a unor fonduri europene pentru statul afectat și modul în care liderii instituțiilor UE ar trebui să comunice în timpul unei asemenea crize.
Uniunea Europeană dispune deja de un așa-numit „instrumentar hibrid”, conceput pentru coordonarea răspunsurilor la atacuri cibernetice, sabotaje și ingerințe electorale. Noile discuții se concentrează însă asupra unor atacuri mult mai grave, capabile să provoace victime în masă.
UE și NATO acuză Rusia că, după declanșarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, și-a intensificat operațiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și alte acțiuni clandestine pe teritoriul european. Moscova a respins în repetate rânduri astfel de acuzații.
Printre incidentele care alimentează îngrijorările europene se numără cazul de la Leipzig, un incendiu suspect la o instalație din Polonia care deservește comunicațiile Starlink, presupuse comploturi pentru amplasarea unor dispozitive incendiare în centre logistice europene, precum și încălcări repetate ale spațiului aerian.
Oficialii occidentali avertizează că moartea unor cetățeni ai unui stat membru UE sau NATO într-un atac atribuit unui actor ostil ar provoca o presiune politică enormă pentru un răspuns.
„Ne este foarte teamă că, la un moment dat, va fi pierdută viața unui cetățean al unui stat aliat”, a declarat un diplomat NATO, potrivit POLITICO.
Pregătirile de la Bruxelles au provocat însă tensiuni între statele membre. Unele capitale consideră că UE riscă să intre pe un teren care aparține în primul rând NATO și să creeze structuri paralele de gestionare a crizelor.
Fostul purtător de cuvânt al NATO Oana Lungescu, în prezent cercetătoare la Royal United Services Institute, avertizează că suprapunerea mecanismelor celor două organizații ar putea provoca confuzie și întârzieri în luarea deciziilor.
Ea propune o delimitare clară a responsabilităților: NATO să se ocupe în principal de schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE să gestioneze răspunsul civil și sprijinul acordat statului afectat.
Există și îngrijorări privind securitatea informațiilor discutate în formatele UE. Mai mulți diplomați au declarat că unele guverne sunt reticente să transmită informații sensibile în reuniunile ambasadorilor europeni, de teama unor eventuale scurgeri.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus între timp crearea unui „protocol de securitate de urgență”, destinat coordonării rapide a statelor UE în cazul unui incident major.
Propunerea, împreună cu ideea creării unui „Consiliu European de Securitate”, ar urma să fie inclusă în noua Strategie Europeană de Securitate pe care Bruxelles-ul intenționează să o prezinte la începutul lunii noiembrie, potrivit POLITICO.
Unele state membre se opun însă creării unor mecanisme suplimentare, argumentând că UE dispune deja de sistemul Răspunsul Politic Integrat (IPCR), utilizat inclusiv în timpul pandemiei.
În cazul unui atac hibrid major, statul afectat ar continua să aibă rolul principal în stabilirea răspunsului. Tratatul UE conține și clauza de asistență reciprocă prevăzută de articolul 42.7, activată până acum o singură dată, de Franța, după atacurile teroriste de la Paris din 2015.
Potrivit experților citați de POLITICO, indiferent de împărțirea atribuțiilor între UE și NATO, adversarii Europei nu fac neapărat aceeași distincție.
„Putin nu este interesat dacă deciziile sunt luate de ambasadorii UE sau de Consiliul Nord-Atlantic. Moscova nu gândește în acești termeni”, a concluzionat Oana Lungescu.
