Politico: Von der Leyen, concesii de ultim moment pentru a evita o revoltă internă. Reforma bugetară ar putea redirecționa miliarde către Estul Europei

Sub presiunea unor divergențe interne tot mai puternice, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cedat și a anunțat un set de concesii menite să salveze sprijinul politic pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Potrivit unui document consultat de Politico, șefa executivului UE s-a angajat să mențină o alocare semnificativă de fonduri pentru regiunile mai puțin dezvoltate, în contextul în care Comisia urmează să prezinte miercuri propunerea oficială pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, estimat la peste 1.000 de miliarde de euro.

Decizia vine după critici din partea a doi comisari europeni din tabere politice opuse – italianul Raffaele Fitto (dreapta) și românca Roxana Mînzatu (PSD) – care au avertizat că planul inițial risca să submineze politica de coeziune și să accentueze inegalitățile interne.

Planul bugetar revizuit păstrează esența politicii de coeziune, axată pe reducerea decalajelor economice și sprijinirea cooperării teritoriale. Criticat inițial pentru tendința de recentralizare a fondurilor în mâinile guvernelor naționale, noul proiect menține sprijinul financiar pentru regiunile defavorizate și pentru Fondul Social European (ESF), un instrument esențial pentru integrarea tinerilor pe piața muncii.

Separat, Financial Times a relatat că Bruxellesul pregătește o reformă amplă a modului de distribuire a celor peste 750 de miliarde de euro destinați agriculturii și dezvoltării regionale. Noua formulă de alocare ar favoriza semnificativ statele est-europene și țările de la granița cu Rusia, precum Polonia, Finlanda și țările baltice.

Printre modificările majore propuse se numără comasarea fondurilor într-un „pachet bugetar unic” pe stat membru, calculat după o formulă complexă ce va ține cont de factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, productivitatea și nivelul de sărăcie rurală. Astfel, guvernele vor avea mai multă flexibilitate în redistribuirea banilor, inclusiv spre priorități precum apărarea sau securitatea externă.

„Țările cu mari suprafețe agricole și subvenții scăzute pe hectar – practic toate din estul Europei – vor avea cel mai mult de câștigat”, a explicat Romy Hansum, expert al Centrului Jacques Delors din Berlin.

Însă reforma nu este lipsită de controverse. Germania și alte state nordice și-au exprimat îngrijorarea față de mecanismele de creditare propuse, care ar putea transforma datoria comună europeană într-un instrument permanent.

„Astfel de mecanisme trebuie să rămână strict excepționale”, a avertizat un oficial german.

Totodată, propunerea de a elimina clasificarea regiunilor în funcție de nivelul de dezvoltare a generat critici din partea autorităților locale și regionale. Președintele Comitetului Regiunilor, Kata Tutto, a avertizat că reforma riscă să ofere „un cec în alb” guvernelor naționale și să slăbească autonomia locală.

Potrivit Euronews, pregătirea propunerii a fost marcată de o secretomanie neobișnuită, cu acces limitat la cifrele finale chiar și în interiorul Comisiei. Doar trei oficiali de rang înalt ar fi cunoscut versiunea completă a proiectului înainte de prezentarea în Colegiul comisarilor.

Procesul de adoptare a bugetului UE pentru perioada 2028–2034 se anunță a fi unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani. Propunerea Comisiei trebuie aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre și de Parlamentul European, până la sfârșitul anului 2027. Președinția daneză a Consiliului UE a anunțat că intenționează să prezinte un cadru preliminar de negociere înaintea summitului european din decembrie.