Polonia și Ungaria, în fruntea statelor care contestă noile reguli europene privind migrația: „Nu vom accepta migranți și nu vom cheltui niciun ban pentru ei!”

Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia se pregătesc să conteste planul Comisiei Europene privind redistribuirea solicitanților de azil, considerând noile cote de migrație „inacceptabile”. Liderii acestor state au transmis că nu vor primi migranți suplimentari și nici nu vor plăti compensațiile prevăzute în cazul refuzului, anunță Euronews.

Pe fondul presiunii tot mai mari asupra țărilor aflate în linia întâi, Italia, Spania, Grecia și Cipru, Comisia Europeană a prezentat marți un plan de relocare care obligă statele membre să contribuie proporțional cu populația și PIB-ul lor. În baza Pactului privind Migrația și Azilul, contribuția poate fi făcută prin trei modalități: primirea unui număr de solicitanți de azil, plata a 20.000 de euro pentru fiecare persoană neacceptată sau oferirea de sprijin operațional statelor aflate „sub presiune”. O combinație a acestor opțiuni este permisă de regulament.

Planul presupune un minim de 30.000 de relocări și 600 de milioane de euro în contribuții financiare. Detaliile complete privind repartizarea vor rămâne clasificate, iar țările UE trebuie să creeze un „fond de solidaritate” până la finalul anului.

Reacția statelor central-europene a fost dură. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia „nu va accepta migranți și nu va plăti pentru asta”. La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a afirmat că Budapesta „nu va implementa Pactul pentru Migrație, nu va primi migranți și nu va plăti niciun forint”. Ungaria urmează să intre în campanie electorală în aprilie, iar Orban mizează pe tema migrației pentru a-și consolida mesajul politic.

„Bruxelles a emis ordinul. Activează Pactul pentru Migrație. Vreau să fie clar o dată pentru totdeauna: atât timp cât Ungaria are un guvern patriotic, nu vom implementa Pactul pentru Migrație. Ceterum censeo: nu vom accepta migranți și nu vom cheltui niciun ban pentru ei!”, a transmis Orban într-o postare pe X.

Slovacia, prin premierul Robert Fico, a transmis un mesaj similar, anunțând că nu va participa la mecanismul de relocare și nu va contribui la fondul de solidaritate. În Cehia, premierul desemnat Andrej Babis a respins cotele invocând „motive de securitate națională”, iar eurodeputați ai partidului său au calificat pactul drept „o amenințare directă”.

Unii membri pot solicita însă derogări. Potrivit evaluării Comisiei, Polonia și Cehia se numără printre cele șase state care pot cere o excepție din fondul de solidaritate, deoarece sunt considerate la rândul lor sub o presiune migratorie semnificativă. Cererile trebuie aprobate prin majoritate calificată în Consiliu, 15 state reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Aprobarea unei derogări ar crea tensiuni suplimentare, întrucât ar reduce ajutorul oferit țărilor sudice, cele mai afectate de sosirile de migranți. Diplomați europeni admit că implementarea pactului va fi „foarte dificilă” și că multe guverne se tem de reacția internă la ideea de relocări.

Comisia Europeană a ratat deja termenul din 15 octombrie pentru prezentarea detaliată a propunerii, iar subiectul, considerat extrem de sensibil, va fi probabil discutat la summitul Consiliului European din 18-19 decembrie, în încercarea de a depăși blocajul înainte de finalul anului.