Ponderea moldovenilor care cred că femeile „nu au ce căuta în politică” este în creștere. Peste 26 la sută sunt de această părere 

Ponderea celor care consideră că femeile „nu au ce căuta în politică” a crescut de la 18,2% în 2021 la 26,2% în 2025, „ceea ce reflectă o consolidare a atitudinii negative față de implicarea femeilor în procesul politic”. 

Datele fac parte dintr-un studiu din seria de rapoarte elaborate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) la scrutinul parlamentar din 2025 și care a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

Potrivit studiului, unul dintre factorii care explică această tendință sunt multiplele crize cu care s-a confruntat Moldova între 2020 și 2024 și care au fost asociate cu liderii politici aflați la conducere, majoritar femei. 

Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig, a comunicat că o treime din populație consideră că funcția de președinte ar trebui ocupată de un bărbat și doar puțin peste 3% din populație vor o femeie în rol de șef al statului. O asemenea discrepanță se observă și în cazul funcției de deputat: peste 20% din populație consideră că un bărbat ar merita să ocupe funcția respectivă și doar puțin peste 3% susțin femeile.

De asemenea, analiza arată că, în acest an, peste jumătate dintre cetățeni (51,9%) se încadrează în categoria pasivilor, adică persoane cu interes redus sau inexistent față de campania electorală și alegeri.

„Aceasta înseamnă că, practic, fiecare a doua persoană din Moldova nu este interesată de ceea ce se întâmplă în campania electorală, nu este interesată să vadă ce propun partidele care vor să acceadă în Parlament, cine sunt oamenii care vor să intre în Legislativ. Cel mai îngrijorător este faptul că ponderea acestui grup crește de la an la an, întrucât, comparativ cu anul 2021, cu scrutinul parlamentar precedent, noi avem o creștere de aproape 12-13% a acestui grup”, a comunicat directoarea de programe la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

Datele mai arată diferențe clare între grupurile sociale privind nivelul de implicare în campania electorală. Cei mai pasivi sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani (61,4%) și 30-44 de ani (63,6%), persoanele cu studii incomplete (63,5%) sau cu nivel scăzut de venit (55,7%).