
Președintele rus Vladimir Putin încearcă să manipuleze liderii europeni, impunând discuții despre schimbarea arhitecturii de securitate a Europei înainte de acceptarea unui armistițiu în Ucraina. Avertismentul a fost lansat de premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat publicației Rapporteur, în care a acuzat Kremlinul că formulează cereri maximaliste pentru a câștiga timp și a distrage atenția de la obiectivul principal – încheierea războiului din Ucraina.
În interviul acordat după summitul informal al liderilor Uniunii Europene, desfășurat vineri, 13 noiembrie, la Dublin, Michal a declarat că liderul rus nu are intenții sincere de pace și încearcă să determine țările europene să se concentreze asupra propriilor probleme de securitate, în loc să mențină presiunea asupra Moscovei.
„Este doar o modalitate de a câștiga timp și de a ne distrage atenția. Pentru prima dată, Europa are un plan care funcționează. Avem un plan care spune că trebuie să ajutăm Ucraina și să exercităm presiuni asupra Rusiei”, a declarat premierul estonian.
Potrivit acestuia, strategia Kremlinului reprezintă o „capcană psihologică”, prin care Putin lansează o serie de revendicări privind securitatea continentului, obligând statele europene să se implice în dezbateri pe teme stabilite de Moscova.
„Mesajul summitului UE a fost foarte clar. Singurul lucru despre care vrem și suntem dispuși să discutăm este pacea în Ucraina, nu arhitectura de securitate europeană”, a subliniat Michal.
Premierul estonian a insistat că Rusia nu trebuie să aibă drept de decizie asupra modului în care Europa își organizează propria securitate.
„Toată lumea a spus că arhitectura de securitate europeană nu este treaba Rusiei. Este treaba noastră. Noi trebuie să decidem, nu ei”, a afirmat oficialul.
Declarațiile vin în contextul în care publicațiile germane Bild și americane The New York Times au relatat că Rusia ar fi înaintat cereri radicale privind reorganizarea sistemului de securitate european, inclusiv retragerea bazelor NATO din statele baltice și ieșirea Finlandei și Suediei din Alianța Nord-Atlantică.
Michal a precizat că aceste solicitări concrete nu au fost prezentate în informarea primită de liderii europeni cu privire la ultimele negocieri, însă a confirmat că Rusia și-a reiterat revendicările maximaliste.
„Nici măcar nu mă interesează ce au repetat acolo, pentru că știu că Rusia vine întotdeauna la orice negociere cu ideea că trebuie să îi oferi totul, după care cere și mai mult”, a declarat premierul.
El a amintit că tocmai invazia rusă în Ucraina a determinat Finlanda și Suedia să adere la NATO.
„Nimeni nu are impresia că Putin este sincer atunci când spune că își dorește pacea și că este dispus să înceteze uciderile din Ucraina”, a adăugat Michal.
Premierul Estoniei s-a referit și la viitoarea reprezentare europeană în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit acestuia, liderii europeni au convenit asupra unei echipe de negociatori formată din consilierii pentru securitate națională ai celor cinci state din formatul E5 – Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia – precum și reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene.
Următoarea rundă de negocieri ar putea avea loc la Abu Dhabi, posibil începând cu săptămâna viitoare. Michal a sugerat că această formulă nu exclude participarea șefei diplomației europene, Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei.
„Am convenit că avem responsabilitate instituțională, Consiliul European fiind reprezentat de președintele Antonio Costa, iar Comisia de președintele Ursula von der Leyen sau de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. Ei pot vorbi în numele nostru”, a explicat premierul estonian.