Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fizică 2025 lui John Clarke (Universitatea din California, Berkeley, SUA), Michel H. Devoret (Universitatea Yale, New Haven, CT și Universitatea din California, Santa Barbara, SUA) și John M. Martinis (Universitatea din California, Santa Barbara, SUA), „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantizarea energiei într-un circuit electric”.
Experimentele lor, realizate pe un circuit electric suficient de mare încât să fie ținut în mână, au demonstrat atât tunelarea cuantică, cât și nivelurile de energie cuantizate, arătând că proprietățile mecanicii cuantice pot fi vizibile la scară macroscopică.
Între 1984 și 1985, cercetătorii au folosit un circuit electronic construit din supraconductori separați printr-un strat subțire de material izolator – o configurație denumită joncțiune Josephson. Curentul care circula prin circuit a permis studierea fenomenelor cuantice, iar particulele încărcate s-au comportat ca o singură particulă care umple întregul circuit.
Sistemul se afla inițial într-o stare de curent fără tensiune, dar în experimente a reușit să scape din starea de tensiune zero prin tunelare, iar modificarea stării a fost detectată prin apariția tensiunii. Cercetătorii au arătat și că sistemul este cuantizat, absorbind sau emițând doar cantități specifice de energie.
„Este minunat să sărbătorim modul în care mecanica cuantică veche de un secol oferă continuu surprize. Este, de asemenea, extrem de utilă, deoarece stă la baza întregii tehnologii digitale”, a declarat Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Tranzistoarele din microcipuri sunt un exemplu de tehnologie cuantică deja consacrată, iar Premiul Nobel 2025 oferă oportunități pentru dezvoltarea următoarei generații de tehnologii cuantice, inclusiv criptografia cuantică, computerele cuantice și senzorii cuantici, mai adaugă Comitetul Nobel.