
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a apărat decizia de a relua dialogul direct cu liderul rus Vladimir Putin, după o pauză de peste trei ani. Într-un interviu acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), liderul finlandez a descris conversația telefonică drept „bună și directă”, apreciind că Putin este un interlocutor bine pregătit, care „știe și să asculte”. Cu toate acestea, Stubb a subliniat că poziția Kremlinului față de Ucraina nu s-a schimbat și s-a declarat sceptic în privința unui progres major la negocierile de pace de la Abu Dhabi.
La sfârșitul lunii octombrie, Alexander Stubb și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au purtat o convorbire telefonică de aproximativ o oră și jumătate cu Vladimir Putin. A fost primul contact direct al unui lider finlandez cu președintele rus după aderarea Finlandei la NATO, în 2023.
„Dacă vrem să participăm la negocieri, nu putem să rămânem tăcuți, cu microfonul închis. Trebuie să discutăm direct cu rușii”, a explicat Stubb, subliniind că dialogul a avut loc din postura unui susținător ferm al Ucrainei, nu a unui mediator neutru.
Președintele finlandez l-a descris pe Putin drept „foarte perspicace, foarte analitic, foarte bine pregătit și foarte calm în modul în care conduce conversația”.
„Și Putin știe, cu siguranță, să asculte”, a adăugat Stubb.
Totuși, liderul de la Helsinki a precizat că discuția nu a adus vreo schimbare în poziția Moscovei. Potrivit acestuia, Putin continuă să nege independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Stubb a declarat că apelul telefonic a fost coordonat cu autoritățile ucrainene, precizând că discută zilnic cu președintele Volodimir Zelenski. Scopul conversației a fost transmiterea directă către Kremlin a unor mesaje esențiale ale Kievului în contextul negocierilor de la Abu Dhabi.
În același timp, președintele Finlandei a avertizat că Europa nu trebuie să lase exclusiv în mâinile Washingtonului deciziile privind propria securitate.
„Cel mai important este să nu externalizăm securitatea europeană către Statele Unite”, a declarat Stubb, insistând că statele europene trebuie să se implice activ în negocierile privind viitorul Ucrainei.
Convorbirea cu Putin a provocat însă nemulțumiri în rândul unor aliați europeni. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a criticat inițiativa Finlandei și Norvegiei, apreciind că asemenea demersuri individuale riscă să afecteze unitatea europeană.
Stubb a respins acuzațiile, susținând că aliații au fost informați înaintea apelului și că majoritatea reacțiilor ulterioare au fost pozitive. El și-a exprimat speranța că Germania, Franța și Italia vor prelua inițiativa pentru a asigura o participare europeană mai consistentă la procesul de negociere.
Referindu-se la discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi, președintele finlandez a recunoscut că nu se așteaptă la rezultate spectaculoase.
Stubb nu crede că un acord de pace ar putea fi încheiat în viitorul apropiat și nici că va avea loc prea curând o întâlnire trilaterală între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.
În opinia sa, un rezultat pozitiv al negocierilor din Emiratele Arabe Unite ar fi chiar și simpla stabilire a unei date pentru următoarea rundă de discuții la nivel tehnic.
Liderul finlandez a avertizat, de asemenea, asupra amenințării pe care Rusia ar putea să o reprezinte pentru Europa după încheierea războiului din Ucraina.
„Când războiul se va încheia, cum ne asigurăm că Rusia nu va face din nou același lucru? Când războiul se va termina, trupele vor fi transferate la frontiera finlandeză”, a spus Stubb.
El a subliniat însă că Finlanda este pregătită să răspundă eventualelor amenințări, dispunând de aproximativ un milion de rezerviști, dintre care 280.000 pot fi mobilizați rapid, de capacități militare importante și de garanțiile de securitate oferite de NATO.
„Nu am văzut niciodată Finlanda într-o poziție mai puternică decât astăzi”, a afirmat președintele.
La rândul său, ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a precizat că discuția telefonică nu reprezintă o reluare a relațiilor politice dintre Helsinki și Moscova. Potrivit acesteia, prioritatea rămâne sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene și a rezilienței infrastructurii energetice în fața atacurilor rusești.