
Prețurile petrolului au urcat brusc joi, depășind pragul de 119 dolari pe baril, pe fondul escaladării majore a conflictului din Orientul Mijlociu, după ce Iran a lansat atacuri asupra unor obiective energetice din regiune, transmite Reuters.
Cotația de referință Brent a crescut temporar cu peste 10 dolari, atingând 119,13 dolari/baril, aproape de maximul ultimilor trei ani și jumătate. Ulterior, prețul s-a stabilizat în jurul valorii de 114,77 dolari/baril, în creștere cu aproape 7% față de ziua precedentă. În paralel, petrolul american WTI a urcat până la 100 de dolari/baril în cursul ședinței, înainte de a coborî spre 96,59 dolari.
Creșterea vine după ce Israel a lovit câmpul de gaze South Pars din Iran, unul dintre cele mai mari din lume, declanșând un val de represalii din partea Teheranului. În urma atacurilor iraniene, mai multe state din Golf au fost vizate, inclusiv Qatar, Arabia Saudită și Kuweit.
Compania QatarEnergy a anunțat că loviturile cu rachete asupra complexului industrial Ras Laffan ,cel mai mare hub de gaz natural lichefiat din lume, au provocat „daune extinse”. În Arabia Saudită, autoritățile au interceptat mai multe rachete balistice îndreptate spre capitala Riad, precum și o dronă care viza o instalație de gaze. De asemenea, rafinăria SAMREF din Yanbu, operată parțial de ExxonMobil, a fost ținta unui atac aerian, perturbând temporar încărcările de petrol.
În Kuweit, un atac cu dronă asupra rafinăriei Mina al-Ahmadi a provocat un incendiu limitat, potrivit companiei naționale de petrol.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite și Qatarul nu au fost implicate în atacul inițial asupra instalației South Pars și a avertizat că Washingtonul va răspunde dacă Iranul va viza direct Doha. Liderul american a mai precizat că Israelul nu va mai lovi infrastructura energetică iraniană decât în cazul unor noi atacuri din partea Teheranului.
Escaladarea militară a avut efecte imediate și asupra pieței gazelor naturale, prețurile europene atingând cele mai ridicate niveluri din ultimii peste trei ani.
În acest context, administrația Trump analizează posibilitatea desfășurării a mii de militari americani suplimentari în Orientul Mijlociu, pentru a consolida prezența și a proteja infrastructura critică.