
Prețurile petrolului s-au stabilizat miercuri pe piețele internaționale, după ce Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a propus eliberarea unei cantități record de țiței din rezervele strategice, pentru a compensa șocul de aprovizionare provocat de conflictul din Orientul Mijlociu.
Potrivit The Wall Street Journal, planul discutat de statele membre ale AIE ar depăși cele 182 de milioane de barili eliberate în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce ar transforma actuala intervenție în cea mai mare operațiune coordonată de acest tip din istorie. Cele 32 de state membre ale agenției urmau să voteze miercuri asupra propunerii.
În urma apariției acestor informații, cotația petrolului Brent, reperul internațional, a crescut ușor cu aproximativ 0,2%, până la aproape 88 de dolari pe baril, după ce la începutul săptămânii urcase temporar spre 120 de dolari. Petrolul american de referință a avansat, la rândul său, cu 0,7%, până la aproximativ 84 de dolari pe baril, transmite Euronews.
Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat la reuniunea miniștrilor energiei din G7, desfășurată la Paris, că guvernele vor evalua situația pieței și securitatea aprovizionării înainte de a decide dacă vor pune la dispoziția pieței stocurile strategice.
Potrivit agenției, statele membre dețin împreună peste 1,2 miliarde de barili de petrol în rezerve publice de urgență, la care se adaugă încă aproximativ 600 de milioane de barili deținuți de companii, în baza obligațiilor guvernamentale.
Tensiunile de pe piața petrolului au fost alimentate de temerile că războiul care implică Iranul ar putea perturba grav aprovizionarea globală cu energie și ar afecta economia mondială. Situația s-a calmat parțial după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că războiul ar putea fi de scurtă durată și a sugerat că Washingtonul ar putea relaxa unele sancțiuni legate de petrol pentru a reduce presiunea asupra pieței.
Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate. Israelul și Iranul au continuat schimbul de lovituri, iar Teheranul a vizat infrastructură energetică și nave comerciale. În paralel, traficul prin Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă prin care tranzitează aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, a fost puternic afectat.
Analiștii avertizează că blocajele din zonă au început deja să reducă producția în unele câmpuri petroliere, pe măsură ce depozitele se umplu, iar exporturile sunt limitate. Potrivit estimărilor companiei Wood Mackenzie, circa 15 milioane de barili de exporturi petroliere au fost deja scoși temporar de pe piața globală din cauza perturbărilor din regiune.
Alte date analizate de Bloomberg arată că întreruperile au redus până acum aproximativ 6% din producția globală de petrol, afectând state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak.
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au făcut ca milioane de barili de petrol și produse petroliere să rămână blocați la bordul petrolierelor care nu mai pot traversa în siguranță zona. Situația este agravată de atacuri asupra navelor și de bruiajul semnalelor de navigație, care fac traficul maritim extrem de riscant.
În acest context, statele G7 au cerut anterior AIE să pregătească scenarii privind utilizarea rezervelor strategice, pentru a limita impactul crizei energetice. Ministrul francez al industriei și energiei, Roland Lescure, a declarat că guvernele vor să fie pregătite să intervină rapid dacă situația de pe piețele energetice se deteriorează.
De-a lungul timpului, AIE a coordonat cinci eliberări majore de rezerve petroliere, inclusiv în timpul primului război din Golf, după uraganele Katrina și Rita din 2005, în timpul războiului civil din Libia din 2011 și de două ori în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.