
Întârzierea reabilitării porțiunii de caldarâm dintre strada Pușkin și bulevardul Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nu este rezultatul inacțiunii Primăriei Chișinău, ci al unor decizii birocratice și intervenții contradictorii din partea autorităților centrale. Acuzațiile vin din partea primarului Capitalei, Ion Ceban. Potrivit lui, deși specialiștii arheologi au emis un certificat care permitea continuarea lucrărilor, Ministerul Culturii a blocat intervențiile, solicitând conservarea „in situ” a caldarâmului.
„Realitatea din teren indică faptul că acest segment de piatră nu are o valoare arheologică autentică, iar păstrarea sa în forma actuală afectează semnificativ funcționalitatea proiectului de reabilitare, inclusiv implementarea pistelor pentru bicicliști”, a precizat Ceban.
Primăria Chișinău susține că a încercat să găsească soluții alternative, propunând expunerea simbolică a unei porțiuni de caldarâm în fața unui muzeu sau integrarea parțială a acestuia în noul proiect.
„După doi ani pierduți pe proceduri și aprobări, proiectul tehnic este în sfârșit avizat. Dacă nu eram împiedicați, acest segment era finalizat demult, așa cum sunt și celelalte porțiuni ale străzii 31 August 1989” a punctat Ceban.
La sfârșitul săptămânii trecute, deputatul PAS Radu Marian l-a acuzat pe Ion Ceban și Primăria Capitalei de faptul că întârzie reabilitarea pietonalei, deși Ministerul Culturii a dat toate avizele necesare.
„Întrebare publică petru primarul Ivan Ceban, care se ocupă de orice, numai nu de administrarea orașului: porțiunea străzii 31 august între Pușkin și Bodoni, va fi reparată în această Eră a noastră a lui Isus Hrisos? Sau cât mai așteptăm? Am fost informat că Ministerul Culturii a dat toate avizele necesare, bani au fost alocați pentru bugetul municipal din 2024, dar nici vorbă de progres și lucrări. Este rușinos că primăria nu poate amenaja o porțiune de 300 metri de stradă în doi ani de zile. Aproape în fiecare zi trec pe aici, fie pe jos, fie pe bicicletă și e același haos”, a scris Radu Marian.
Amintim că pavajul vechi a fost descoperit în martie 2023 în cadrul unor lucrări de reabilitare capitală a străzii 31 august 1989. Pentru ca arheologii să poată face cercetările, lucrările au fost sistate de Primăria Chișinău la câteva zile după descoperire. În urma unor analize de câteva săptămâni, specialiștii au stabilit că pavajul a fost aplicat pe 31 august în anii 1869 și 1870, fiind una dintre primele străzi din Chișinău cu caldarâm. Experții precizează că după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul acțiunilor ample de reconstrucție a centrului istoric de către specialiștii sovietici, pe mai multe străzi din oraș, cum ar fi Armenească, Vlaicu Pârcâlab, Columna, Pușkin, Ștefan cel Mare pavajul vechi fie a fost acoperit cu asfalt, fie a fost scos.