
Apa din Dunăre ar putea ajunge în mai multe localități din Republica Moldova printr-o rețea națională de aproximativ 400 de kilometri, cu punct de captare la Giurgiulești, pe segmentul în care există ieșire la fluviu. Fracțiunea Partidului Nostru propune, în acest sens, proiectul „Dunărea Moldovei – Autostrada Apei” și solicită autorităților să inițieze elaborarea unui concept național pentru construcția sistemului.
Potrivit inițiativei, noua rețea ar urma să asigure o sursă suplimentară de apă pentru Republica Moldova, în special în perioadele de secetă și în situații de criză. Propunerea a fost prezentată într-o scrisoare deschisă semnată de liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și adresată șefei statului, Maia Sandu, premierului Vasile Tofan, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și directorului Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu.
Inițiatorii susțin că proiectul a fost elaborat cu participarea unor experți din România, Germania și Emiratele Arabe Unite și solicită Parlamentului să adopte o hotărâre prin care să fie creat un grup de lucru interinstituțional.
„Republica Moldova trebuie să dispună de o alternativă atunci când una dintre sursele actuale nu mai poate asigura necesarul de apă”, se arată în scrisoare. Sistemul propus ar completa alimentarea din Nistru, Prut și apele subterane.
Proiectul „Dunărea Moldovei – Autostrada Apei” ar include stații de captare, tratare și pompare, conducte magistrale și ramificații către orașe și sate. Sunt propuse și rezervoare strategice în toate regiunile, care ar asigura rezerve pentru perioadele cu debite reduse, avarii sau poluarea unei surse.
După elaborarea conceptului și realizarea studiului de fezabilitate, construcția ar începe pe traseul Giurgiulești-Cahul-Comrat-Chișinău. Pentru această etapă, scrisoarea propune analizarea unui interval de implementare de 3-5 ani, după finalizarea proiectării și asigurarea finanțării. La Chișinău, magistrala ar fi conectată la sistemele existente.
Extinderea spre nord ar urma traseul Chișinău-Orhei-Bălți-Edineț. Dezvoltarea întregului sistem este estimată preliminar la 5-10 ani. Lungimea de aproximativ 400 de kilometri include magistrala și principalele ramificații, iar traseul și calendarul exact ar urma să fie stabilite de specialiști.
Conceptul ar urma să fie prezentat Parlamentului și Guvernului și supus dezbaterilor publice, înaintea deciziei de lansare a studiului complet de fezabilitate.
Pentru finanțare, fracțiunea propune examinarea fondurilor Uniunii Europene și a sprijinului unor instituții precum BEI, BERD, Banca Mondială și KfW. Este solicitată și analizarea posibilității implicării României și a altor parteneri internaționali.