R. Moldova a coborât în topul Libertății Presei: În timp ce unele mass-media își asumă riscul de a aborda probleme jenante pentru autorități, majoritatea urmează agenda politică a partidului la care sunt afiliate

Republica Moldova a coborât trei poziții în topul privind libertatea presei pentru anul 2024, situându-se pe locul 31 conform indexului anual realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), cu sediul la Paris. Această scădere vine în contrast cu progresele înregistrate în anul precedent, când Moldova urcase cu 12 poziții și se clasase pe locul 28. Comparativ cu 2021, când se situa pe locul 89, avansul semnificativ a avut loc în 2022, când a ajuns pe locul 40.

Potrivit raportului, în pofida faptului că libertatea presei și dreptul la informație sunt garantate de lege, iar cele mai bune practici sunt încurajate printr-un cod de etică jurnalistică, uneori accesul la informație este subminat, iar procesele arbitrare de defăimare sunt frecvente.

„Sunt îngrijorătoare modificările rapide și netransparente ale legislației la sfârșitul anului 2023, cu scopul de a bloca canalele ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență. În timp ce unele media își asumă riscul de a aborda probleme care sunt jenante pentru autorități, multe se limitează să urmeze agenda politică a partidului cu care sunt afiliate”, se arată în raport.

Organizația franceză atenționează că starea de urgență impusă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina vecină a fost folosită de autorități pentru a suspenda licențele mai multor posturi de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără transparență adecvată cu privire la motivele acestei decizii.

„Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au intensificat controlul asupra dezinformării și discursurilor de ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut de propagandă produs în Rusia”, transmite RFI.

De asemenea, potrivit RFI, jurnaliștii din Republica Moldova se confruntă cu riscul constant al insultelor și intimidărilor din partea politicienilor a căror susținătorii „recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor”.

„În timp ce mediul socio-cultural îi împiedică rareori pe jurnalişti să-şi facă treaba, unele subiecte, precum războiul dus de Rusia în Ucraina, sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la disprețuirea mass-media pe motive etnice, religioase sau bazate pe gen”, se mai arată în raport.

Libertatea presei din întreaga lume este amenințată chiar de către cei care ar trebui să fie garanții acesteia – autoritățile politice. Este una din concluziile raportului care este publicat tradițional de Ziua Mondială a Libertății Presei.

„Un număr tot mai mare de guverne și autorități politice nu își îndeplinesc rolul de garant al unui mediu optim pentru jurnalism și al dreptului publicului la știri și informații fiabile, independente și diverse”, a declarat Anne Bocandé, directorul editorial al organizației.

De asemenea, RSF constată o scădere îngrijorătoare a sprijinului și respectului pentru autonomia mass-media și o creștere a presiunilor din partea statului sau a altor actori politici.