Reacția „AP-TUTUN”  la propunerea privind majorarea accizelor la țigări: Trebuie reechilibrată formula fiscală, nu majorată povara pe industrie

Asociația Procesatorilor de Tutun „AP-TUTUN”, condusă de Vladimir Țurcan, a emis o poziție ca răspuns la declarațiile recente ale economistului Veaceslav Ioniță privind politica de accizare a produselor din tutun și nicotină. Aceasta susține că dezbaterea trebuie extinsă dincolo de nivelul încasărilor imediate la buget, iar analiza să fie făcută prin prisma impactului economic.

Potrivit producătorilor, majorarea poverii fiscale totale asupra industriei tutunului nu este o soluție tocmai corectă, de aceea, propune modificarea structurii accizelor. Mai exact, aceștia pledează pentru creșterea componentei ad valorem și reducerea componentei specifice (fixe), apreciind că un asemenea mecanism ar crea un sistem fiscal mai echilibrat, fără a majora nivelul total al taxării.

Drept exemplu, asociația prezintă un scenariu pentru anul 2026, în care acciza specifică ar scădea de la 1.189,57 lei la 600 de lei pentru 1.000 de țigarete, iar componenta ad valorem ar crește de la 13% la 40% din prețul de vânzare cu amănuntul. Potrivit calculelor, o astfel de modificare ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 680 de milioane de lei din accize și încă circa 140 de milioane de lei din TVA.

Asociația Procesatorilor de Tutun mai susține că toate produsele din tutun aflate în circuitul legal ar trebui analizate după aceleași principii fiscale și consideră că nu există, în prezent, un consens științific independent suficient de clar pentru a justifica diferențe fiscale majore între țigaretele clasice și anumite produse alternative din tutun și nicotină.

Referitor la pliculețele cu nicotină, aceasta precizează că ele sunt interzise pe piața Republicii Moldova și apreciază că utilizarea lor drept argument central într-o analiză privind politica de accizare este discutabilă.

Documentul pune accent și pe efectele economice indirecte ale politicii fiscale. Potrivit autorilor, reechilibrarea formulei de accizare ar putea contribui la reducerea deficitului comercial din industria tutunului, la creșterea valorii adăugate create în Republica Moldova prin activități de procesare, logistică și export, precum și la majorarea încasărilor din alte taxe și impozite generate de întregul lanț economic.

Asociația mai afirmă că producția locală de țigarete este singurul segment al industriei de resort care susține direct cultivatorii de tutun din Republica Moldova și contribuie la menținerea locurilor de muncă din mediul rural, în timp ce produsele alternative importate generează, în mare parte, valoare economică în afara țării.

În concluzie, „AP-TUTUN” consideră că politica de accizare trebuie analizată într-un cadru mai larg, care să țină cont atât de impactul asupra bugetului de stat, cât și de efectele economice pe termen lung. Totodată, aceasta specifică faptul că o majorare accelerată a accizelor implică riscuri precum extinderea pieței negre, în special prin contrabanda din Ucraina, și diminuarea încasărilor bugetare pe termen scurt și mediu, opinie împărtășită anterior și de economistul Veaceslav Ioniță.