Now Reading: Reforma administrației locale, criticată de Ion Chicu: Guvernul reduce numărul primăriilor și raioanelor, dar nu face descentralizare
- 01
Reforma administrației locale, criticată de Ion Chicu: Guvernul reduce numărul primăriilor și raioanelor, dar nu face descentralizare
Reforma administrației locale, criticată de Ion Chicu: Guvernul reduce numărul primăriilor și raioanelor, dar nu face descentralizare
Reforma administrației locale propusă de Guvern riscă să se limiteze la reducerea numărului de primării și raioane, fără o descentralizare reală și fără delimitarea clară a competențelor viitoarelor regiuni. Este avertismentul deputatului Ion Chicu, care critică proiectele legislative promovate de executiv și susține că noile structuri regionale ar putea avea mai puține atribuții decât raioanele actuale, dar vor necesita consilii, președinți și aparate administrative proprii.
Potrivit parlamentarului, problema fundamentală a reformei nu este numărul autorităților publice locale care urmează să dispară, ci modul în care vor fi redistribuite responsabilitățile între acestea. Chicu consideră că proiectele nu clarifică suficient ce servicii vor presta instituțiile reorganizate și de ce resurse financiare vor dispune.
„Reforma respectivă nu constă în reducerea primăriilor, a raioanelor, dar ea constă în reformarea nivelului sau volumului de competențe care îi sunt atribuite unui nivel sau altul”, a declarat deputatul, citat de bani.md.
Chicu atrage atenția că primăriile reorganizate ar urma să primească mai multe atribuții, însă o parte dintre acestea sunt formulate în termeni generali. Printre responsabilitățile prevăzute se numără planificarea dezvoltării localităților, atragerea finanțărilor, gestionarea proiectelor și organizarea accesului cetățenilor la serviciile publice.
Una dintre prevederile care ridică semne de întrebare se referă la responsabilitatea primăriilor pentru siguranța traficului rutier, pe lângă construcția, întreținerea și iluminarea drumurilor locale.
„Primăriile vor avea în competența sa asigurarea siguranței traficului rutier. Ce înseamnă asta în practică? Până când e greu de spus”, a afirmat Chicu, reproșând autorităților că nu au explicat suficient cum vor fi exercitate noile responsabilități.
Deputatul susține că proiectul este departe de promisiunile inițiale privind transformarea primăriilor în instituții capabile să ofere cetățenilor mai multe servicii.
Cele mai dure critici ale sale vizează însă viitoarele regiuni Nord, Centru și Sud. Chicu afirmă că acestea vor administra teritorii mult mai întinse decât actualele raioane, dar ar putea avea competențe considerabil mai restrânse.
Potrivit analizei sale, din lista atribuțiilor regionale lipsesc sau nu sunt definite suficient de clar responsabilități privind administrarea patrimoniului public, construcția și întreținerea obiectivelor regionale, gestionarea drumurilor, organizarea transportului de călători, administrarea autogărilor și planificarea urbană.
„Ceea ce rămâne acum la regiunile astea mari, formate din 11, 12 sau chiar 14 raioane, este cu mult mai puțin decât au raioanele acum”, a declarat parlamentarul.
În schimb, viitoarele regiuni ar urma să se ocupe de planificare strategică, atragerea finanțărilor, promovarea turismului, facilitarea dezvoltării economice și cooperarea interregională. Chicu consideră însă că aceste responsabilități sunt formulate prea vag pentru a justifica înființarea unor structuri administrative de asemenea dimensiuni.
„Facilitarea dezvoltării economice regionale. Cum o să faciliteze dacă nu au nicio competență? Declarativ”, a ironizat deputatul.
Parlamentarul semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al reorganizării: regiunile Nord, Centru și Sud ar urma să aibă atribuții mai limitate decât municipiul Taraclia, deși toate sunt prevăzute ca structuri ale administrației publice locale de nivelul al doilea.
O altă problemă invocată de Chicu este lipsa unor prevederi clare privind descentralizarea financiară. Deputatul afirmă că proiectul analizat nu explică modul în care vor fi redistribuite resursele bugetare și cum vor putea autoritățile locale să finanțeze competențele suplimentare.
În opinia sa, în absența unei delimitări clare a responsabilităților și a surselor de finanțare, reforma riscă să creeze instituții noi fără să asigure servicii publice mai eficiente.
Chicu pune astfel sub semnul întrebării necesitatea constituirii unor consilii regionale, cu președinți, consilieri și funcționari, în condițiile în care atribuțiile acestora nu sunt suficient de bine definite.
„Dacă le păstrează, să le dea competență. Dacă nu le dau competență, nu este niciun sens să-ți iei o armată de funcționari care nu se ocupă cu nimic toată ziua”, a declarat deputatul.
Parlamentarul cere Guvernului să reexamineze proiectele înainte de adoptare și să stabilească exact ce responsabilități vor avea viitoarele regiuni, ce servicii vor presta și din ce surse vor fi finanțate.
„Ceea ce am așteptat noi că va fi o reformă, cu redistribuirea de competențe, cu descentralizare, cu autonomie a autorităților locale, în principiu, s-a rezumat la diminuarea numărului de primării și de raioane”, a conchis deputatul.
Potrivit conceptului prezentat de Guvern, reforma administrativ-teritorială prevede reorganizarea administrației locale în 273 de primării, constituirea a trei regiuni și păstrarea unui statut distinct pentru UTA Găgăuzia. Autoritățile promovează schimbările sub sloganul „Regiuni mai mari, primării mai puternice”, argumentând că reorganizarea ar urma să consolideze capacitatea administrativă și să îmbunătățească accesul populației la serviciile publice.
