RETROSPECTIVĂ | Totalurile Summitului Politic European. Cele mai importante declarații și mesaje transmise la reuniunea de la Bulboaca

Republica Moldova a găzduit, joi, 1 iunie, cel de-al doilea Summit Politic European, la care au participat 46 de persoane de prim-rang, precum liderii instituțiilor Uniunii Europene, șefi de state și de guverne de pe întreg continentul european. Aceasta a fost cea mai mare reuniune politică de acest gen, de la independență încoace, și a fost reflectată pe larg de presa internațională.

Totuși, în pofida așteptărilor mari, discuțiile nu s-au materializat în acte oficiale, acorduri internaționale și nici nu au fost luate decizii strategice, care să schimbe realitățile geopolitice actuale. Una dintre acestea viza conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, despre care se spunea că ar putea fi soluționat în cadrul acestui summit, însă discuțiile nu au generat un astfel de rezultat, în pofida speranțelor exprimate anterior pe diverse canale de comunicare.

Cu toate acestea, participanții la reuniune au abordat un șir de subiecte importante, în special ce țin de securitate și apărare, cooperare în domeniile politic și economic și au transmis mesaje încurajatoare către Chișinău și Kiev, în ceea ce privește integrarea în spațiul euro-atlantic. Mai mulți analiști și comentatori consideră că, deși evenimentul a avut un caracter mai mult simbolic, acesta reprezintă un pas important pentru Republica Moldova, făcând-o să devină un subiect central pe agenda discuțiilor între marile puteri.

Marele absent de la acest eveniment a fost președintele reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care și-a anulat vizita în ultimul moment, fără a veni cu explicații pertinente. Unii analiști consideră că decizia liderului turc de a boicota summitul are la bază atitudinea președintelui Maia Sandu, față de realegerea sa în funcție, în condițiile în care aceasta a refuzat să-l felicite pentru victorie, așa cum o cer cutumele diplomatice.  

În același timp, unul dintre figurile cheie, care a atras toată atenția, a fost președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a ajuns la Chișinău pe cale terestră și care și-a anunțat vizita în ultimul moment. Asta în condițiile în care agresiunea rusească în Ucraina reprezintă cel mai important punct de pe agenda liderilor europeni, în momentul de față.

Printre principalele teze expuse de șeful statului moldovean, Maia Sandu, au vizat perspectiva de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, amenințările hibride și de securitate din partea Rusiei, în contextul războiului din Ucraina,  precum și problema separatismului transnistrean. Maia Sandu le-a spus liderilor europeni că Republica Moldova nu va renunța la raioanele din est, ocupate militar de Rusia, și și-a exprimat încrederea că, odată cu apropierea de Uniunea Europeană și asigurarea unui trai decent și sigur pe malul drept al Nistrului, sprijinul cetățenilor de pe malul stâng pentru proiectul de reintegrare va crește.

De cealaltă parte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost mult mai tranșant și a menționat că actualul format de negocieri, 5+2, este „mort” și că se cere o abordare nouă, care să implice alte state în acest proces dificil. Mai mult, el s-a arătat convins că diferendul transnistrean se va încheia odată cu victoria Ucrainei în război, transmițând un mesaj direct că armata ucraineană este dispusă să elibereze teritoriile ocupate, dacă Republica Moldova își va da acceptul.

La rândul său, președintele României, Klaus Iohhanis a subliniat că, atât timp cât Republica Moldova se declară stat neutru, nu poate miza pe o intervenție armată directă din partea României, în cazul unei amenințări militare (așa cum se vehiculează de ceva vreme în presă), în condițiile în care țara sa este membru NATO, iar astfel de acțiuni contravin principiilor Alianței. Totuși, el a dat asigurări că România va continua să ajute Republica Moldova să facă față crizei energetice și de securitate și rămâne un aliat fidel al cetățenilor moldoveni. În ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, liderul de la Cotroceni le-a atras atenția cetățenilor moldoveni că acesta este un proces foarte complex și presupune un efort consolidat, de lungă durată, în ceea ce privește implementarea reformelor și adaptarea cadrului legislativ și juridic, dar și a practicilor de guvernare la standardele Uniunii Europene.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a reconfirmat sprijinul Franței pentru Republica Moldova și Ucraina, atât în ceea ce privește asigurarea independenței și integrității teritoriale, cât în intenția lor de aderare la spațiul comunitar. Mesaje similare au transmis și ceilalți lideri europeni, prezenți la eveniment.

Summitul European s-a materializat și într-un sprijin financiar direct pentru Republica Moldova din partea Norvegiei, care a anunțat că va acorda un credit nerambursabil în sumă de 50 de milioane de euro.

Distribuie acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Urmărește ZIUA și pe...

Știrile ZIUA pe Telegram