
Autoritățile ruse ar putea accepta utilizarea celor 300 de miliarde de dolari din activele de stat înghețate în Occident pentru reconstrucția Ucrainei, ca parte a unui acord privind încheierea războiului, însă insistă ca o parte din acești bani să fie alocați regiunilor aflate sub controlul său, au declarat trei surse pentru Reuters.
După invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, SUA și aliații săi au blocat tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei și Ministerul de Finanțe de la Moscova, înghețând între 300 și 350 de miliarde de dolari din activele rusești, deținute în principal sub formă de obligațiuni guvernamentale europene, britanice și americane.
Potrivit surselor Reuters, Kremlinul ar putea aproba alocarea a două treimi din sumă – aproximativ 200 de miliarde de dolari – Kievului. Totodată, Moscova insistă ca restul fondurilor, circa 100 de miliarde de dolari, să fie utilizate pentru reconstrucția regiunilor ucrainene aflate sub ocupație rusă.
O altă sursă citată de Reuters afirmă că discuțiile privind soarta activelor înghețate sunt în desfășurare, dar proporțiile în care banii ar urma să fie distribuiți între Moscova și Kiev nu au fost încă stabilite. De asemenea, Rusia solicită transparență și rapoarte privind utilizarea sumelor de către Ucraina.
O altă sursă apropiată Kremlinului, dar care nu este direct implicată în negocieri, a precizat că Rusia va cere ridicarea înghețării activelor ca parte a unui proces treptat de relaxare a sancțiunilor.
Până acum, Rusia a descris orice tentativă a Occidentului de a folosi aceste fonduri pentru Ucraina drept „furt”. Oficialii ruși avertizează că o astfel de măsură ar submina principiile pieței libere și ar distruge încrederea în monedele de rezervă.
În replică, Moscova a pregătit un proiect de lege pentru confiscarea activelor companiilor și investitorilor din „statele neprietenoase” care au impus sancțiuni Rusiei.
Deși înghețarea acestor active a iritat Moscova, unii oficiali ruși admit că Rusia ar putea fi nevoită să renunțe la aceste sume, cu condiția ca teritoriile ocupate să rămână sub controlul său. Margarita Simonian, șefa postului de televiziune RT, a propus încă din 2023 ca Rusia să accepte „să cumpere” regiunile ocupate din Ucraina folosind fondurile înghețate.
Regiunile aflate sub control rusesc generează aproximativ 1% din PIB-ul Rusiei, însă economiștii estimează că ponderea acestora ar putea crește rapid dacă vor rămâne în componența Rusiei după încheierea războiului. Aceste teritorii contribuie deja cu 5% la producția de cereale a Rusiei.