Now Reading: România, gata să plătească pentru prezența militară americană. Nicușor Dan cere mai multe trupe și armament
- 01
România, gata să plătească pentru prezența militară americană. Nicușor Dan cere mai multe trupe și armament
România, gata să plătească pentru prezența militară americană. Nicușor Dan cere mai multe trupe și armament
România este dispusă să contribuie financiar la menținerea trupelor americane pe teritoriul său, în încercarea de a convinge administrația președintelui Donald Trump să nu reducă prezența militară a Statelor Unite în regiune. Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat Financial Times, că Bucureștiul își dorește suplimentarea contingentului american și consolidarea capacităților militare, pe fondul amenințărilor generate de Rusia în regiunea Mării Negre.
„Vrem să avem mai mulți militari americani și capacități de luptă mai letale”, a declarat Nicușor Dan, precizând că a prezentat Washingtonului o propunere financiară privind prezența trupelor americane și împărțirea costurilor.
Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, în România sunt staționați în prezent 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 anterior.
Oferta României urmează modelul propus de Polonia, care s-a declarat dispusă să plătească Statelor Unite câte 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat la o viitoare bază militară permanentă, denumită simbolic „Fort Trump”.
Administrația Prezidențială a sugerat că Bucureștiul ia în calcul o contribuție financiară comparabilă, fără a preciza însă suma exactă.
Declarațiile lui Nicușor Dan vin la câteva zile după ce acesta i-a prezentat propunerea subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei oficialului american în România și Polonia.
Colby a pledat anterior pentru o prezență militară americană „mai limitată și mai concentrată” în Europa, în timp ce Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a avertizat în repetate rânduri asupra posibilității reducerii semnificative a contingentelor americane de pe continent.
Președintele român a subliniat că România și Polonia au poziții similare în materie de politică externă și securitate, în special în ceea ce privește amenințarea reprezentată de Rusia.
„Avem o politică externă foarte, foarte asemănătoare cu cea a Poloniei. Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem modul în care războiul din Ucraina ne amenință securitatea”, a declarat Nicușor Dan.
Acesta a amintit că drone rusești au pătruns în repetate rânduri pe teritoriul României, iar nave comerciale au fost lovite în apropierea litoralului românesc.
„Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina. În cazul dronelor care au pătruns pe teritoriul nostru, am primit ajutor, iar acum suntem mult mai bine protejați. Intenționăm să facem același lucru și în Marea Neagră, să consolidăm dotările și să fim mai bine pregătiți, dar fără să provocăm o escaladare”, a explicat liderul de la București.
Nicușor Dan a precizat că România își majorează treptat bugetul pentru apărare, însă deficitul bugetar ridicat nu îi permite deocamdată să atingă nivelul cheltuielilor militare ale Poloniei, care se apropie de 5% din PIB.
Președintele român a evidențiat și importanța strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța pentru interesele militare americane în regiunea Mării Negre.
Totodată, acesta a amintit că România a permis Statelor Unite să utilizeze baza Mihail Kogălniceanu în timpul operațiunilor militare americane împotriva Iranului din acest an, în condițiile în care alte state europene au refuzat să pună la dispoziție propriile facilități.
Potrivit expertului militar Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Marina Română, militarii americani aflați în prezent în România sunt concentrați în principal asupra asigurării funcționării bazelor militare. Rămâne însă neclar dacă Washingtonul va accepta să trimită și unități suplimentare de luptă.
În interviul pentru Financial Times, Nicușor Dan a abordat și relațiile cu administrația Trump, susținând că acestea s-au îmbunătățit după tensiunile apărute în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, în 2024.
„Era o nouă administrație în Statele Unite, care nu deținea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Cred că, foarte curând după aceea, au înțeles”, a declarat președintele român.
