Românii îl cinstesc pe marele cărturar Sf. Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Astăzi se împlinesc 331 de ani de la trecerea la cele veșnice a ierarhului

Românii îl cinstesc astăzi pe marele cărturar, Sfântul Ierarh Dosoftei, considerat și primul poet român. Acum 331 de ani, pe 13 decembrie, Mitropolitul Dosoftei trecea la cele veșnice, iar cinstirea în această zi a fost stabilită de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 2005, atunci când ierarhul a fost canonizat.

Considerat primul poet român, prin publicarea Psaltirii în versuri în anul 1673, Sfântul Ierarh Dosoftei s-a născut în 26 octombrie 1624, cu numele de Dimitrie, și este recunoscut ca unul dintre cei mai de seamă cărturari din istoria românilor. 

În 1640 își făcea deja studiile la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, apoi la Școala Frăției Ortodoxe din Liov, unde a urmat studii umaniste și de limbi. Cunoștea limbile greacă, latină, slavonă și polonă.

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Probota în anul 1649, cu numele de monah Dosoftei. În anul 1658 a devenit Episcop de Huși, iar în 1671 a fost ales Mitropolit al Moldovei.

Ca mitropolit, a revizuit traducerea Vechiului Testament a spătarului Nicolae Milescu, text introdus ulterior în Biblia de la București (1688). Din cauza instabilității politice și a tensiunilor cu Polonia a fost retras din scaunul mitropolitan în 1673, până în 1675.

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și a contribuit semnificativ la formarea limbii literare românești.

Amintim, în 2024 s-au împlinit 400 de ani de la nașterea Mitropolitului Dosoftei, ocazie cu care au fost organizate zeci de evenimente culturale în cinstea marelui cărturar.

Potrivit basilica.ro, ziua de 13 decembrie, când este cinstit Sfântul Ierarh Dosoftei, este dedicată și tipografilor și amintește de protestul pașnic de la sfârșitul anului 1918 al celor care lucrau în tipografiile din București.

Acești muncitori revendicau drepturi social-economice și cereau libertatea presei. La manifestațiile din fața Teatrului Național din București au participat aproape 600 de tipografi, fiind susținuți și de muncitori de la alte fabrici.

Protestatarii au au fost întâmpinați însă cu focuri de armă de forțele de ordine. Manifestația s-a soldat cu victime, morți și răniți, sute de manifestanți fiind arestați și schingiuiți. Personalități de seamă ale vieții culturale, artistice și politice  de la acea vreme, precum Ioan Slavici, Nicolae Tonitza și Gala Galaction au condamnat aspru actul represiv al guvernului.

Eforturile celor care și-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat. Breasla tipografilor a fost prima din România care a reușit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an și jumătate, la data de 22 decembrie 1921.