
Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Astăzi este Duminica Mare sau Duminica Rusaliilor, ziua în care apostolii lui Hristos au primit harul propovăduirii, pentru a merge în lume și a le transmite oamenilor Cuvântul lui Hristos. Este unul din cele 12 mari praznice împărătești, foarte important pentru creștini.
În această zi, credincioșii își aștern în case flori de câmp (corovatic sau cimbrișor) și își decorează porțile și ferestrele cu crengi de nuc, salcie și brazde de iarbă. Această tradiție simbolizează fertilitatea pământului, care este asemenea Cuvântului lui Dumnezeu, care a fost sădit în sufletele oamenilor și a dat rod.
Sfânta învățătură ne spune că, „în Ziua Cincezimii, în timp ce ucenicii se găseau în foişor, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea. Și Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Și aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor.
Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh”.
S-a întâmplat ceea ce le făgăduise Mântuitorul, înainte de patima Sa: „Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: „Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus”.
Apostolii, umpluți de har și Duh Sfânt, au plecat în cele patru zări ale lumii, sădind Dreapta Credință în inimile oamenilor. Astfel, Cuvântul a devenit posibil de înțeles pentru toți locuitorii pământului și a început încreștinarea omenirii și a tuturor neamurilor, care sunt egale în fața Lui Dumnezeu, primind darul mântuirii prin Jertfa Lui Hristos.
Așa a ajuns Sfântul Apostol Andrei, ucenicul lui Iisus, fratele Apostolului Petru, pe tărâmurile noastre, iar ca urmare, s-a născut neamul românesc, cel creștin de la origini.
Așadar, pentru Cuvânt a pătimit Mântuitorul, pentru Cuvânt au pătimit apostolii, pentru Cuvânt s-au jertfit mii și mii de sfinți, timp de două milenii, astfel încât toți oamenii pământului să poată afla calea cea dreaptă, care le asigură viață veșnică. Pentru că anume asta ne spune Mântuitorul: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”.