Now Reading: Rusia amenință să oprească complet gazele către Armenia de la 1 noiembrie. Moscova i-ar fi pus lui Pașinian patru condiții
- 01
Rusia amenință să oprească complet gazele către Armenia de la 1 noiembrie. Moscova i-ar fi pus lui Pașinian patru condiții
Rusia amenință să oprească complet gazele către Armenia de la 1 noiembrie. Moscova i-ar fi pus lui Pașinian patru condiții
Rusia ar putea opri complet livrările de gaze naturale către Armenia începând cu 1 noiembrie, dacă autoritățile de la Erevan nu vor accepta o serie de condiții politice formulate de Moscova. Informația a fost publicată joi, 24 septembrie, de ziarul armean „Hraparak”, care citează surse din Rusia, relatează The Moscow Times.
Potrivit publicației, autoritățile ruse nu ar intenționa doar să majoreze prețul gazelor pentru Armenia, ci ar lua în calcul oprirea totală a livrărilor de la 1 noiembrie. Sursele „Hraparak” susțin că întreruperea ar putea fi justificată printr-o „avarie majoră” sau o situație de forță majoră, după care alimentarea cu gaze nu ar mai fi reluată.
În prezent, livrările de gaze rusești către Armenia sunt deja suspendate temporar, în perioada 15-25 septembrie, din cauza unor lucrări planificate la gazoductul magistral „Caucazul de Nord – Transcaucazia”, pe teritoriul Rusiei. „Gazprom Armenia” a anunțat însă oficial că populația este aprovizionată fără întreruperi din rezervele interne și cu volume suplimentare de gaze importate din Iran.
Potrivit „Hraparak”, Moscova i-ar fi transmis premierului Nikol Pașinian că scenariul opririi gazelor ar putea fi evitat dacă Erevanul acceptă patru condiții principale.
Prima ar viza baza militară rusă nr. 102 de la Gyumri. Autoritățile armene ar trebui să renunțe la discuțiile privind viitorul acesteia. A doua condiție ar fi ca Erevanul să înceteze măsurile care afectează companiile cu capital rusesc, între care sunt menționate sectorul feroviar și „Gazprom”.
A treia condiție ar privi apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, Moscova ar cere Erevanului fie să anuleze legea privind începerea procesului de aderare la UE, fie să anunțe o dată pentru organizarea unui referendum pe această temă. Rusia a declarat în repetate rânduri că aderarea Armeniei la UE ar fi incompatibilă cu apartenența sa la Uniunea Economică Eurasiatică.
A patra condiție ar fi încetarea urmăririi penale sau a presiunilor asupra unor politicieni considerați proruşi. „Hraparak” mai susține că Moscova ar dori și numirea în Guvernul de la Erevan a unui vicepremier acceptabil pentru Kremlin, cu care autoritățile ruse să poată comunica direct.
Publicația armeană precizează că a încercat să verifice aceste informații la reprezentanți ai Guvernului, însă nu a primit un răspuns până la publicarea articolului.
La 26 mai, Rusia a amenințat Armenia că va denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante neprelucrate, dacă Erevanul își va continua cursul spre aderarea la Uniunea Europeană. În prezent, republica depinde aproape în totalitate de gazele rusești. În 2025, „Gazprom” i-a livrat aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi. Potrivit lui Vladimir Putin, prețul preferențial actual pentru Erevan este de 177 de dolari pentru o mie de metri cubi. Kremlinul a avertizat că, în cazul ieșirii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), prețul va deveni unul de piață.
La 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Alen Simonyan, a declarat că țara ar putea începe să cumpere gaze din Azerbaidjan, Turcia și Iran, în locul Rusiei. Întrebat despre faptul că gazul rusesc este mai ieftin, acesta a afirmat că, în acest caz, combustibilul „este folosit ca monedă politică”.
„Și cine a spus că prețul gazului se măsoară doar în dolari?”, a declarat acesta.
Pașinian a subliniat că Armenia va căuta, în orice caz, o alternativă la gazul rusesc, ca urmare a deciziei politice de a „dezvolta independența și statalitatea”.
Tensiunile în relațiile dintre Rusia și Armenia s-au accentuat în ultimele șase luni. Începând din luna mai, Moscova a interzis treptat importurile mai multor categorii de produse armenești, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, lapte și flori.
Primele restricții privind importul și tranzitul mărfurilor armenești au apărut cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare din republică, desfășurate la 7 iunie, iar după victoria partidului lui Pașinian și decizia Erevanului de a depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană, numărul acestor restricții a crescut considerabil.
Drept răspuns, Armenia a început să-și reorienteze exporturile către alte piețe, inclusiv către cele europene.
