
Rusia va insista ca NATO să consacre „în scris” angajamentul de a nu se extinde spre est, în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, au declarat reprezentanți ai ambasadei ruse în Belgia. Potrivit diplomației ruse, Moscova insistă, de asemenea, asupra anulării deciziei adoptate la summitul NATO de la București din 2008, când statele membre au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale alianței.
Reprezentantul ambasadei a susținut că este necesară o confirmare juridică a acestor angajamente, deoarece promisiunile verbale făcute anterior de liderii occidentali privind neextinderea NATO ar fi fost ulterior ignorate. Partea rusă afirmă că, în perioada reunificării Germaniei, liderii occidentali ar fi transmis asigurări Uniunii Sovietice că alianța nu se va extinde spre est.
Un interlocutor anonim din cadrul misiunii diplomatice ruse la Bruxelles a declarat pentru „Izvestia” că Rusia nu intenționează să renunțe la această poziție și va insista asupra formalizării documentare a angajamentului.
„Federația Rusă va insista asupra consemnării corespunzătoare a acestor înțelegeri „pe hârtie”, inclusiv asupra anulării deciziilor Summitului de la București, deoarece toate promisiunile verbale privind neextinderea blocului au fost uitate și ignorate la momentul convenabil”, se arată în declarația unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în Belgia, citat de „Izvestia”.
Publicația rusă nu precizează dacă noua reiterare a cererii este direct legată de eventualele negocieri de pace privind războiul din Ucraina. Totuși, informații apărute anterior în presă au indicat că renunțarea NATO la extindere ar figura printre solicitările delegației ruse în cadrul discuțiilor cu partea ucraineană.
Înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord privind garanțiile de securitate, care includea și cererea de a opri extinderea NATO. Surse citate anterior de presa internațională au relatat că președintele rus Vladimir Putin ar fi reiterat această solicitare în scris ca una dintre condițiile pentru încheierea războiului, alături de garantarea statutului neutru al Ucrainei.
De-a lungul timpului, Putin a acuzat Occidentul că a „abandonat” și „înșelat” Rusia în privința promisiunilor legate de extinderea alianței. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins aceste acuzații, afirmând că NATO nu forțează extinderea, ci că statele din Europa de Est aleg în mod liber și democratic să adere.
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Finlanda și Suedia au devenit membre NATO, ceea ce a dus la dublarea aproximativă a lungimii graniței Rusiei cu statele alianței și la consolidarea prezenței acesteia în regiunea Mării Baltice.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a menționat în mai multe rânduri extinderea NATO drept una dintre cauzele declanșării războiului. De asemenea, pe 10 februarie, adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că „garanțiile de securitate” trebuie oferite nu doar Ucrainei, ci și Rusiei, invocând excluderea aderării Ucrainei la NATO și neamplasarea de trupe străine pe teritoriul acesteia.