Agricultorii moldoveni, în special cei din sud, trebuie să-și revizuiască metodologia de lucrare a pământului. Schimbările climatice din ultimul deceniu i-au făcut pe savanții Centrului Național de Cercetare și Producere a Semințelor să vină cu un șir de recomandări.
„Deficitul de umiditate în sol și temperaturile excesiv de ridicate în perioadele critice de dezvoltare a plantelor afectează producția agricolă”, constată specialiștii.
Astfel, printre recomandările de bază ale savanților se numărăr utilizarea hibrizilor rezistenți la secetă, crearea de fâșii forestiere și dezvoltarea sistemelor de irigare.
„În ultimul deceniu, ca urmare a defrișărilor pădurilor, distrugerea perdelelor forestiere de protecție, pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul celei mai mari suprafețe a terenurilor agricol și silvic, s-au extins procesele de uscăciune. Se constată că seceta din sudul țării este cauzată nu atât de cantitățile reduse de precipitații, cât mai ales de evaporația puternică provocată de temperaturi excesiv de înalte și vânturi uscate”, se arată în documentul savanților.
Un rol important în obținerea producțiilor stabile îi revine tehnologiei de cultivare, care combină cele mai recente realizări în ameliorare, producerea de semințe, tehnica agricolă, preparatele de uz fitosanitar și monitorizarea biologică precisă asupra dezvoltării plantelor, se arată în documentul Ministerului Agriculturii.
„Solul trebuie menținut mărunțit corect afânat și nivelat, cu o bună permeabilitate pentru a înmagazina maximum de apă din precipitații și a împiedica pierderile de apă prin evaporare. Asolament rațional cu o rotație corectă de 5-6 culturi din care să nu lipsească culturile leguminoase pentru boabe (mazărea, soia, etc.) care asigură o bună aprovizionare cu apă și o fertilitate ridicată reducând din efectele secetei. Rotația culturilor să se ține seama de dezvoltarea sistemului radicular fasciculat sau pivotant. Hibrizi rezistenți la secetă cu perioadă scurtă de vegetație. Foarte important este să se cultive hibrizi de porumb autohtoni rezistenți la secetă și bine adaptați la condițiile climaterice locale, hibrizi cu perioadă de vegetație mai scurtă, cu consum specific de apă mai mic și cu modificări morfo-fiziologice adecvate”, mai precizează experții.
Savanții constată că o problemă este și lipsa fâșiilor forestiere pe teremurile agricole.
„Reabilitarea pădurilor existente și plantarea pădurilor noi, curățirea râurilor, iazurilor și lacurilor, care va contribui la formarea unui ecosistem favorabil pentru cultivarea culturilor și va diminua seceta și temperaturile înalte. Pădurile mențin echilibrul climatic și vor cădea mai multe precipitații. Menționăm că în R. Moldova, 70% sunt terenuri agricole, din acest motiv, este necesar că și producătorii agricoli pe unele terenuri proprii mai puțin favorabile să planteze păduri”, se mai arată în mesajul cercetătorilor.