Scandalul „Pfizergate”: Comisia Europeană recunoaște că mesajele dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer nu au fost păstrate

Comisia Europeană a confirmat pentru prima dată că șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, Björn Seibert, a citit în vara anului 2021 mesajele text schimbate între președintele Comisiei și directorul executiv al companiei Pfizer, în contextul negocierilor pentru achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid, potrivit publicației The New York Times.

Această recunoaștere vine după ce un tribunal al Uniunii Europene a decis în mai 2025 că executivul european „nu a explicat în mod plauzibil” de ce nu a făcut publice aceste mesaje, cerute în baza legislației privind transparența instituțională.

Cotidianul The New York Times, care a preluat și a extins inițial demersul jurnalistic, a salutat confirmarea oficială că mesajele au existat, considerând că acest caz validează efortul de a impune dreptul publicului la informație.

„Am inițiat acest proces pentru a apăra dreptul publicului de a avea acces la informații. Comisia ne confirmă indirect că am avut dreptate”, a declarat Dana Green, avocatul New York Times.

Comisia a susținut că respectivele mesaje aveau doar scop de programare și nu aveau importanță suficientă pentru a fi păstrate. Totodată, a declarat că nu le mai poate găsi, invocând schimbările repetate de telefon ale Ursulei von der Leyen din 2021 încoace și lipsa unei salvări complete a datelor.

Jurnalistul german Alexander Fanta, cel care a făcut prima solicitare oficială privind accesul la mesajele text în mai 2021, a calificat acțiunea Comisiei drept „rea-credință”, fiind „șocat și consternat” de faptul că mesajele ar fi fost șterse după depunerea cererii.

Un alt oficial european, Nick Aiossa de la Transparency International EU, a declarat că răspunsul Comisiei „nu este satisfăcător pentru nimeni” și a criticat lipsa de schimbare în abordarea privind transparența.

Comisia își menține poziția că mesajele text de scurtă durată nu trebuie înregistrate, reiterând că această politică „nu a fost contestată de instanță”.

Cazul a declanșat numeroase critici și a devenit o problemă politică majoră pentru Ursula von der Leyen. În această vară, Parlamentul European a organizat chiar o moțiune de cenzură pe tema „lipsei de transparență” în afacerea supranumită în presă „Pfizergate”. Moțiunea a fost respinsă, însă a fost primul astfel de vot din ultimul deceniu.