Se împlinesc 136 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei noastre” și geniul literaturii române

La 15 iunie 1889, în urmă cu exact 136 de ani, se stingea din viață, la doar 39 de ani, Mihai Eminescu, poet, gânditor și gazetar, revoluționarul și non-conformistul,  cel mai proeminent om de litere din istoria poporului român. Deși a trăit puțin, opera sa rămâne și astăzi impresionant de actuală și influentă.

Eminescu a murit în București, în sanatoriul doctorului Alexandru Suțu, iar două zile mai târziu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din capitala României. Cauza oficială a decesului este o posibilă intoxicație cu mercur, tratament frecvent în acea epocă, însă moartea sa continuă să ridice multe semne de întrebare. Numeroși cercetători susțin că poetul nu a murit de moarte naturală, ci ar fi fost victima unui complot, în contextul convingerilor sale și poziției critice față de autorități.

Contemporanii săi au lăsat mărturii tulburătoare. Titu Maiorescu nota în jurnal: „Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienați, de o embolie. Luceafărul poeziei românești, poetul nepereche…”. Sora poetului, Harietta, vorbea despre „cea din urmă mizerie”, iar medicul N. Tomescu relata că, deși starea poetului nu părea critică, un incident – o lovitură în cap primită de la un alt pacient – ar fi grăbit tragicul deznodământ. După autopsie, același doctor consemna: „Eminescu n-a fost sifilitic… Cauza reală a bolii sale pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce și intensă a facultăților intelectuale”.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei 11 copii ai Ralucăi și Gheorghe Eminovici. A copilărit la Ipotești, a învățat la Cernăuți, apoi a urmat cursuri universitare la Viena și Berlin.

Reîntors în țară în 1875, a fost bibliotecar, profesor, revizor școlar, publicist, iar din 1877 redactor la ziarul „Timpul”, afiliat ideologic Partidului Conservator. Activitatea jurnalistică intensă și contextul politic tensionat au contribuit, spun biografii, la degradarea sănătății sale.

Mihai Eminescu rămâne o figură emblematitică pentru cultura română, iar moartea sa, la fel ca viața, continuă să fie subiect de reflecție, cercetare și controverse.