Se împlinesc 39 de ani de la avaria de la Cernobîl, cea mai mare catastrofă nucleară civilă din istorie

Astăzi se împlinesc 39 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, considerat cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. În noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986 s-a produs prima explozie la reactorul numărul patru al centralei nucleare după șir de erori umane. A doua explozie a provocat un incendiu, care, în consecință, a dus la distrugerea acoperișului reactorului. Ca urmare, au fost aruncate în aer 190 de tone de substanţe radioactive, care au ajuns la peste un kilometru în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenţii de aer pe distanţe imense. 

140 de mii de kilometri pătrați din teritoriul URSS au fost contaminați radioactiv. Cel mai mult au fost afectate teritoriile care în prezent fac parte din Rusia, Ucraina și Belarus. Localnicii au fost evacuați din zonele expuse contaminării.

În perioada imediat următoare catastrofei au decedat 31 de oameni, iar 600 000 de persoane implicate în lupta împotriva incendiilor și în operațiunile de curățare au primit doze mari de radiații. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. 

Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat în momentul producerii catastrofei. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de oameni, ceea ce a întârziat și evacuarea din zonă. Evacuarea de facto a început abia peste 36 de ore.

O „zonă de excludere” de 30 de kilometri a fost creată în jurul centralei nucleare. Acolo au început să ajungă specialiștii detașați și unități militare, pentru a lucra la blocul avariat și în jurul acestuia.

În primele zile, eforturile s-au concentrat pe reducerea emisiilor radioactive de la reactorul distrus și pe prevenirea consecințelor grave. Ulterior, au început lucrările de curățare a zonei și de îngropare a reactorului distrus. În jurul blocului patru a fost construit un sarcofag de beton.

La lichidarea consecințelor tragediei au participat și 3 550 de persoane din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, actuala R. Moldova. Aceștia nu știau unde au fost detașați și că urmează să fie expuși radiației. În prezent, mulți dintre ei. se confruntă cu cancer și alte boli provocate de radiație.