
După patru ani de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat că niciun teritoriu al Federației Ruse nu mai poate fi considerat sigur în fața atacurilor aeriene ucrainene.
Afirmația a fost făcută în cadrul unei ședințe desfășurate la Ekaterinburg, unde oficialul rus a subliniat că evoluția rapidă a dronelor ucrainene și metodele tot mai sofisticate de utilizare a acestora au extins semnificativ raza loviturilor în interiorul Rusiei.
„Nu demult, Uralul era inaccesibil pentru atacuri aeriene de pe teritoriul Ucrainei, iar astăzi se află deja într-o zonă de amenințare directă”, a declarat Șoigu.
El a atras atenția asupra importanței strategice a regiunii, unde sunt concentrate numeroase întreprinderi din complexul militar-industrial, obiective energetice și unități ale industriei chimice, precum și unele dintre cele mai mari zăcăminte de petrol și gaze aflate în exploatare.
În același timp, Uralul dispune de o infrastructură de transport extinsă, inclusiv magistrale feroviare majore și drumuri federale care leagă partea europeană de cea asiatică a Rusiei.
„Scoaterea din funcțiune a acestor obiective poate provoca nu doar pierderi economice semnificative, ci și destabilizarea vieții în marile aglomerări urbane și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv a celor esențiale pentru operațiunile militare”, a avertizat Șoigu.
Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor cu drone asupra teritoriului rus. Șoigu a afirmat că, în 2025, numărul acestor atacuri a crescut de aproape patru ori, ajungând la aproximativ 23.000 de lovituri asupra infrastructurii din diferite regiuni ale Rusiei.
Autoritățile de la Kiev susțin că aceste atacuri vizează în special obiective energetice și de rafinare, considerate esențiale pentru susținerea armatei ruse implicate în războiul din Ucraina.
În noiembrie anul trecut, la Ekaterinburg și în regiunea Sverdlovsk a fost instituit pentru prima dată un regim de alertă de tip „pericol de rachetă”, semn al extinderii riscurilor de securitate către zone considerate anterior îndepărtate de linia frontului.