
Situația din jurul terenului pe care se află Cimitirul Eroilor Români din Chișinău este în continuare incertă, iat statul nu se grăbește să rezolve problema. Terenul a fost vândut de către stat pe timpul Guvernului Tarlev, iar până astăzi proprietarul terenului se află în litigiu cu Primăria Chișinău, care se opune eliberării unei autorizații de construcție și, implicit, profanării mormintelor soldaților înhumați acolo. Problema a fost discutată în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, împreună cu fondatorul Asociației „Monumentum”, Iulian Rusanovschi, care a caracterizat situația drept „jalnică și rușinoasă”.
„Cred că acest cimitir ne caracterizează pe noi ca popor. Permanent nehotărâți, permanent cu piciorul în două luntre. Este o situație jalnică pentru imaginea R. Moldova. Este singurul cimitir internațional pe care eu îl cunosc, care se află într- asemenea situație. În primul rând, Republica Moldova este membră la Convenția de la Geneva, care nu permite înstrăinarea terenurilor pe care se află oseminte, indiferent de bătălia în care au căzut acei soldați. Nu se permite acest lucru. Iată el a fost comercializat de fostul Ministrul al Economiei Igor Dodon, prim-ministrul Vasile Tarlev și președintele Vladimir Voronin. Ăștia sunt semnatarii acelui jaf. Din fericire, Primăria municipiului Chișinău s-a opus din răsputeri în ultimii cinci ani pentru eliberarea unei autorizații de construire pe acel teren, fiindcă proprietarul a încercat să obțină autorizația de construire și se află în litigiu cu Primăria până astăzi. Însă direcția arhitectură a municipiului a refuzat acest lucru”, a declarat Rusanovschi.
Potrivit lui Iulian Rusanovschi, în prezent, statul are la îndemână mai multe soluții pentru a rezolva problema, însă lipsește voința politică.
„Litigiul de care vă spuneam este legat de autorizația de construire. Nu este niciun impediment pentru a soluționa problema. Știu sigur că au fost discuții în anii precedenți ca să fie schimbat terenul. Era vorba de un teren din strada Vasile Lupu, un teren al Ministerului Apărării. (…) Problema cea mai mare este din partea statului în acest caz. Dar și astăzi statul poate fie să naționalizeze terenul și să-i despăgubească pe agentului economic, fie să-i dea un alt teren la schimb și să îndepărteze această pată de rușine de pe fața Republicii Moldova”, a mai punctat Rusanovschi.
Reprezentantul Asociației „Monumentum” a mai spus că pe teritoriul cimitirului sunt înhumați preponderent militari români, însă sunt și mulți soldați ruși, ucraineni, cehi, slovaci, italieni și francezi.
„Noi am reușit, nu împreună, dar paralel cu Primăria, să amenajăm acea faleză care se află în proprietate publică. Primăria Chișinău, împreună cu Consiliul Județean Buzău, au amenajat scările care duceau spre fostul cimitir și stâlpii care vor fi amplasați, doi vulturi, exact ca cei din 1942. Iar Asociația Monumentul, împreună cu Guvernul Cehiei a restabilit Monumentul eroilor Cehoslovaci care s-a aflat sus, însă noi l-am pus pe faleză, unde am primit autorizație din partea Primăriei. În momentul când am săpat fundația pentru acel monument, am găsit o cruce originală din perioada interbelică, care a fost pusă pentru un soldat rus, culmea, Chiril Critienev, născut undeva în Ucraina, în Poltava. Este un cimitir internațional, nici nu se spune în discuție: sunt și maghiari, și italieni, și francezi, cehi, slovaci, ruși, ucraineni, toate naționalitățile. E adevărat că elementul românesc a predominat, au fost cei mai mulți soldați, după care urmează ruși, vreo 38 de italieni, dacă nu greșesc, soldați francezi, vreo 40, 16 sau 19 soldați cehoslovaci”, a mai spus Rusanovschi.
Complexul memorial Cimitirul Eroilor, cunoscut în diferite epoci ca Cimitirul Eroilor, Cimitirul de Onoare sau Cimitirul militar românesc, este un monument istoric amplasat pe bulevardul Decebal 17 din Chișinău. În perioada interbelică, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, iar o capelă în memoria legiunii cehe a fost ridicată în aceeași perioadă. Intrarea în cimitir avea o arhitectură masivă, cu scări mari și coloane de 10 metri înălțime.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, capela a fost dărâmată, iar terenul ras cu buldozerul. Peste mormintele care mai rămăseseră a fost construit în 1961 Institutul de Pulmonologie și Ftiziatrie „Chiril Draganiuc”, spital dărâmat la rândul său în 2007. Deși capela a dispărut, acest loc de odihnă eternă a eroilor neamului a rămas o zonă de pelerinaj pentru cei care doresc să aducă un omagiu și să-și exprime recunoștința față de cei care au murit pentru libertatea și integritatea țării.
Aici au fost înhumați 1645 de ostași, printre care 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 de ruși (27 în morminte, 207 la criptă), 29 de austrieci, 39 de cehi, 35 de francezi și 6 polonezi, căzuți în Primul Război Mondial, cât și 96 militari români căzuți în al Doilea Război Mondial. În jurul capelei erau amenajate șase parcele cu 136 de morminte în care își dorm somnul de veci 202 eroi și două cripte cu 572 de eroi români și ruși neidentificați.