
Statele Unite au decis retragerea a aproximativ 800 de militari din România, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.ro. Anunțul a fost făcut luni, în cadrul unei reuniuni oficiale NATO. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a prezenței americane și în alte state din flancul estic, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Potrivit surselor citate, măsura are caracter executiv, adică intră imediat în aplicare, deși Congresul SUA ar putea teoretic interveni ulterior. Aceasta se înscrie în strategia administrației Trump de a reorienta resursele militare către zona Asia-Pacific, în scopul consolidării capacităților americane în competiția strategică cu China.
Cei 800 de militari care urmează să fie retrași fac parte din contingentele aflate în Germania, ce urmau să participe la rotațiile de trupe din Europa de Est. În prezent, forțele americane din România sunt desfășurate în principalele baze militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, însă nu este clar din care dintre acestea vor fi retrași soldații.
După retragere, aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în România, împreună cu echipamentele și tehnica militară (avioane, drone și alte mijloace de supraveghere).
Publicația Kyiv Post confirmă informația, citând oficiali americani și europeni care au precizat că reducerea nu va depăși dimensiunea unui batalion și „nu va afecta semnificativ operațiunile SUA în regiune”. Totuși, decizia a stârnit îngrijorare în rândul statelor de pe flancul estic, în contextul intensificării incursiunilor rusești în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România.
Oficiali citați de publicația ucraineană afirmă că retragerea a fost comunicată aliaților occidentali la începutul săptămânii, iar anunțul public urmează în zilele viitoare.
Colonelul în retragere al armatei SUA Richard Williams, fost director adjunct în cadrul Diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat pentru Kyiv Post că „nu există niciun motiv tactic evident pentru retragerea brigăzii NATO din România”, subliniind importanța prezenței americane ca factor de descurajare.
Justyna Gotkowska, director adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Polonia, a avertizat că „orice reducere a prezenței americane în regiune va fi percepută de Rusia ca o invitație”.
În prezent, Divizia a 3-a de Infanterie a SUA a preluat comanda misiunilor americane în România și regiunea Mării Negre, înlocuind Divizia 1 Blindată. Aceasta coordonează un contingent de aproximativ 3.000 de militari în misiuni de consolidare a flancului estic al NATO, desfășurate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
După invazia Rusiei în Ucraina, România a devenit un punct strategic major al NATO. Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost extinsă, iar la Cincu este în construcție cea mai mare bază aliată din Europa.
Potrivit Kyiv Post, raționamentul Pentagonului ține de revizuirea posturii globale a forțelor americane, care urmărește redistribuirea resurselor spre emisfera vestică și zona Indo-Pacific. În acest context, retragerea din România marchează o schimbare strategică de priorități, cu implicații directe asupra echilibrului de securitate din regiunea Mării Negre.
Deși Washingtonul susține că reducerea efectivelor nu va afecta semnificativ operațiunile în regiune, analiștii militari europeni avertizează că momentul ales este sensibil, iar diminuarea prezenței americane ar putea fi interpretată de Rusia ca un semnal de slăbire a determinării NATO în Europa de Est.