
Regimul separatist de la Tiraspol devine tot mai dependent economic de Chișinău și de piața Uniunii Europene, în timp ce modelul de supraviețuire bazat pe sprijinul Federației Ruse își epuizează resursele. Este una dintre principalele concluzii ale unui studiu prezentat de IDIS „Viitorul”, care analizează situația economică și politică din regiunea transnistreană, precum și perspectivele reintegrării acesteia în Republica Moldova.
Studiul, intitulat „Dominoul transnistrean în 2026: evoluții politice, privatizări, demilitarizări, scenarii”, a fost elaborat de experții Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.

Potrivit cercetării, economia regiunii transnistrene traversează o perioadă de declin accentuat. În 2025, produsul intern brut al regiunii s-a redus cu 19,4%, iar producția industrială a înregistrat o scădere de 20%.
În același timp, legăturile comerciale cu Uniunea Europeană au devenit esențiale pentru supraviețuirea economică a regiunii. Aproximativ 77% din exporturile externe ale întreprinderilor transnistrene sunt orientate către piața europeană, ceea ce evidențiază dependența tot mai mare a Tiraspolului de mecanismele comerciale și vamale gestionate de autoritățile constituționale de la Chișinău.
Autorii studiului estimează că Federația Rusă a investit, de-a lungul anilor, între 14 și 25 de miliarde de dolari în susținerea regimului separatist. Cu toate acestea, sprijinul Moscovei nu a reușit să creeze o economie viabilă, capabilă să funcționeze independent.

O altă problemă majoră identificată de cercetători este depopularea regiunii. Potrivit estimărilor prezentate în studiu, 42% din populația transnistreană nu se mai află permanent sau temporar pe teritoriul controlat de administrația separatistă.
În aceste condiții, autorii consideră că actualele vulnerabilități economice și demografice ale regiunii creează premise pentru schimbarea raportului de forțe dintre Chișinău și Tiraspol și pentru avansarea procesului de reintegrare. Experții propun o abordare graduală, desfășurată pe o perioadă de patru până la zece ani, care să includă măsuri economice, instituționale și de securitate.
Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă Fondul de Convergență, instituit de autoritățile de la Chișinău pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Potrivit estimărilor IDIS „Viitorul”, alimentat din taxele colectate de la agenții economici transnistreni, din bugetul de stat și din granturi externe, fondul ar putea mobiliza peste 600 de milioane de lei anual.
Potrivit autorilor, diminuarea capacității Rusiei de a susține financiar regiunea, combinată cu orientarea tot mai pronunțată a economiei transnistrene către piețele occidentale, oferă Chișinăului noi instrumente de influență în procesul de reglementare a conflictului.
Experții recomandă astfel utilizarea acestui mecanism nu doar pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare, ci și ca instrument de apropiere economică și socială a regiunii transnistrene de restul Republicii Moldova.