SUA pun la îndoială corectitudinea anulării alegerilor prezidențiale din România: „A fost o activitate electorală organică a unui partid românesc”

Departamentul de Stat al SUA se arată sceptic în ceea ce privește motivele invocate de Curtea Constituțională a României, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. În raportul său anual privind respectarea drepturilor omului, diplomația americană susține că observatorii independenți nu confirmă așa-numita intereferență rusească și constată că în acest caz a fost vorba despre o „activitate electorală organică”.

Raportul mai consemnează că această decizie „a fost criticată ca fiind o ingerință politică în alegeri și o restricție nejustificată asupra discursului politic nefavorabil, de o natură și severitate fără precedent”.

„Curtea Constituțională a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur din noiembrie 2024, hotărând că „numeroase nereguli și încălcări ale legii electorale… au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale”, ridicând suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării alegerilor. Acest lucru a fost criticat de unii ca o restricție nejustificată a discursului politic. Decizia Curții Constituționale a prezentat alegerile ca fiind influențate în mod nejustificat de o operațiune de informare rusească pe rețelele de socializare, dar observatori independenți au sugerat că respectiva campanie pe rețelele de socializare a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc. Țara urma să reia alegerile prezidențiale din primul tur în mai 2025,” se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA pe 2024.

Raportul SUA critică, de asemenea, lipsa de transparență în proprietatea mass-media și finanțarea netransparentă a instituțiilor media de către partidele politice, precum și politicile editoriale subordonate intereselor acestora. În plus, Departamentul de Stat semnalează că libertatea de exprimare a fost uneori limitată prin restricții de acces la informații publice sau prin hărțuirea jurnaliștilor și a ONG-urilor.

„Jurnaliștii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost uneori limitată de accesul restricționat sau plătit la informații de interes public emise de guvern și instituții publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitații care implică fonduri publice, precum și dosarele academice ale funcționarilor publici. Reporterii și organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministere, agenții sau entități locale controlate de stat pentru a accesa informații publice. Unii jurnaliști au fost hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autorități sau de persoane pe care le-au investigat și despre care au relatat sau prin intermediul unor intermediari”, se mai spune în document.