Suedia trimite nave de război pentru a apăra infrastructura subacvatică din Marea Baltică de amenințarea Rusiei

Suedia va trimite trei nave militare pentru a participa la o operațiune de supraveghere NATO, menită să sporească prezența alianței în Marea Baltică și să protejeze infrastructura subacvatică împotriva posibilelor sabotaje, a anunțat guvernul suedez.

Premierul Ulf Kristersson a declarat, în cadrul unei conferințe anuale de securitate, că „deși Suedia nu este în război, nici pacea nu este garantată”, transmite The Guardian.

Pe lângă navele militare, forțele armate suedeze vor asigura și un control aerian. De asemenea, Garda de Coastă suedeză va contribui cu patru nave pentru monitorizarea Mării Baltice, iar alte șapte nave vor fi menținute în stare de alertă.

„Guvernul Suediei le-a cerut forțelor armate să furnizeze până la trei nave de război și un avion de supraveghere aeriană și maritimă, ASC890”, a declarat duminică prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson.

Aceasta este prima dată când Suedia pune la dispoziția NATO forțele sale armate, de la aderarea sa oficială la alianță în martie 2024, devenind al 32-lea membru NATO, după vecina sa Finlanda. Decizia de a se alătura NATO a fost determinată de invazia Rusiei în Ucraina.

Hotărârea privind trimiterea navelor a fost luată în urma unor incidente care au sporit temerile legate de posibila activitate a Rusiei în regiune. În decembrie 2024, un cablu subacvatic între Finlanda și Estonia (Estlink-2) a fost avariat, iar autoritățile bănuiesc implicarea unui tanc petrolier legat de Rusia, „Eagle S”.

Această navă, care arborează pavilionul Insulelor Cook, este suspectată de autoritățile finlandeze și europene că face parte din flota „fantomă” rusă, utilizată pentru transportul ilegal de petrol și gaze, ocolind sancțiunile internaționale. În urma incidentului, Finlanda a confiscat nava, iar echipajul format din 24 de persoane a fost arestat.

Regiunea Mării Baltice a fost în stare de alertă încă din 2022, după mai multe incidente ce au implicat cabluri subacvatice și conducte. Printre acestea se numără avarierea a două cabluri de transmisie de date între Finlanda, Germania, Lituania și Suedia.

Un caz notoriu rămâne explozia conductei de gaz „Nord Stream” în septembrie 2022, atribuită unui act de sabotaj. Incidentul a determinat NATO să-și intensifice patrulările în zonele critice ale infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

Pentru a răspunde amenințărilor, liderii NATO din țările cu ieșire la Marea Baltică se vor reuni marți, la Helsinki, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Reuniunea are ca scop întărirea prezenței alianței în regiune și stabilirea unui răspuns coordonat la amenințările „flotei fantomă” a Rusiei.