Summitul UE nu a reușit să adopte o declarație comună de sprijin pentru Ucraina din cauza veto-ului Ungariei

Liderii Uniunii Europene nu au reușit să adopte o declarație comună privind sprijinul pentru Ucraina în cadrul reuniunii Consiliului European. Documentul a fost susținut de 26 din cele 27 de state membre ale UE. După cum a relatat un corespondent al publicației Suspilne de la Bruxelles, Ungaria nu a susținut comunicatul din cauza „diferențelor strategice cu Uniunea Europeană în ceea ce privește Ucraina”.

Potrivit comunicatului publicat pe site-ul Consiliului European, liderii UE au reiterat sprijinul lor ferm pentru parcursul european al Ucrainei, salutând progresele reformatoare ale țării și exprimând disponibilitatea de a deschide primul cluster de negocieri. Subiectul urmează a fi reluat la următorul summit, programat pentru 23–24 octombrie 2025.

Documentul condamnă atacurile recente ale Rusiei și reafirmă angajamentul UE față de pacea durabilă în Ucraina. Liderii europeni au cerut încetarea imediată a focului și lansarea unui dialog constructiv, subliniind și importanța eliberării prizonierilor, repatrierii civililor deportați și a copiilor duși ilegal în Rusia și Belarus.

Statele membre au anunțat intenția de a crește sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin integrarea industriei ucrainene de apărare în ecosistemul european. UE promite să implementeze rapid deciziile din cadrul Instrumentului European pentru Pace și al inițiativei G7 privind garanțiile de securitate pe termen lung. În 2025, Ucraina ar urma să primească 30,6 miliarde de euro în sprijin financiar din partea blocului comunitar.

În plus, Consiliul European a salutat adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, a reafirmat angajamentul de a combate eforturile Moscovei de a le eluda și a reiterat că activele rusești vor rămâne înghețate până la încheierea războiului și plata despăgubirilor. UE își menține sprijinul pentru înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.

Ungaria blochează din ianuarie 2025 deschiderea primelor clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, invocând că acest pas ar fi o povară pentru blocul comunitar și pentru Budapesta. Guvernul ungar a organizat un referendum consultativ, însoțit de o campanie împotriva aderării Ucrainei, în care a prezentat așa-numitele „șapte riscuri cheie”, precum migrația, impactul economic sau efectele asupra pieței muncii și sistemului de pensii.

Pe 26 iunie, premierul Viktor Orban a declarat că aderarea Ucrainei ar aduce războiul pe teritoriul Ungariei și a prezentat rezultatele referendumului neoficial: peste 2 milioane de voturi, dintre care 95% împotriva integrării Ucrainei în UE. Totuși, procesul nu are caracter juridic obligatoriu, fiind folosit de liderul ungar ca mijloc de presiune politică asupra partenerilor europeni.

Opoziția din Ungaria contestă validitatea consultării: liderul partidului „Tisa”, Peter Magyar, susține că doar 600.000 de persoane au participat, într-o țară cu peste 9,5 milioane de locuitori.

La Kiev, acțiunile Budapestei sunt considerate drept manipulare politică. Vicepremierul ucraineană pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a declarat că opoziția Ungariei reprezintă „un obstacol minor care nu va împiedica deschiderea negocierilor de aderare.”