Țările G7 au convenit să securizeze Strâmtoarea Ormuz doar după încheierea războiului din Iran

Miniștrii de externe ai statelor din Grupul celor Șapte (G7) au convenit asupra unei misiuni internaționale de securizare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, însă doar după încetarea ostilităților dintre SUA, Israel și Iran.

Decizia vine în contextul în care această rută strategică, prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele mondiale, este aproape blocată de Iran de aproape o lună, pe fondul conflictului militar în desfășurare.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat la finalul reuniunii găzduite în Franța că există „un consens foarte larg” privind necesitatea menținerii libertății de navigație. Totuși, el a subliniat că o misiune navală de escortă va fi lansată doar „după restabilirea calmului” și va avea un caracter strict defensiv, în conformitate cu dreptul internațional.

Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur aliații europeni și NATO pentru refuzul de a participa imediat la o operațiune militară în zonă, calificând situația drept „un test” pentru alianță.

Secretarul de stat Marco Rubio a încercat ulterior să tempereze tensiunile, precizând că Washingtonul solicită pregătirea unei misiuni post-conflict, nu o intervenție imediată. El a avertizat însă că, fără escortă navală, petrolierele nu vor putea obține asigurări pentru a traversa strâmtoarea, ceea ce riscă să prelungească blocajul.

Înaintea reuniunii, Rubio sugerase că lipsa de implicare a Europei ar putea influența angajamentul SUA față de sprijinul acordat Ucrainei.

Mai multe state, inclusiv Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la o eventuală misiune, fără a detalia însă calendarul sau mecanismul concret.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul este dispus să participe după încheierea conflictului. La rândul său, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, a subliniat că orice intervenție va avea un caracter defensiv și va viza protejarea transportului maritim internațional.

Experții avertizează că securizarea Strâmtoarea Ormuz în timpul unui conflict activ ar implica riscuri majore, din cauza geografiei dificile și a capacităților militare ale Iranului, inclusiv rachete și drone.

Statele europene se tem că o intervenție militară directă le-ar putea atrage într-un conflict regional extins, în condițiile în care opinia publică este deja critică față de acțiunile militare ale SUA și Israelului.

Conflictul a generat turbulențe pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat la aproximativ 110 dolari/baril, iar gazele europene (TTF) se mențin la niveluri ridicate.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a avertizat că un conflict prelungit ar putea duce la stagflație în Europa, reducând creșterea economică și alimentând inflația.

În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat legătura dintre războiul din Orientul Mijlociu și cel din Ucraina, acuzând Rusia că sprijină Iranul cu drone și informații.

Miniștrii G7 au insistat asupra necesității unei soluții diplomatice, cerând părților implicate să reia negocierile. Deși Teheranul a declarat că va permite trecerea navelor „neostile”, măsura nu a fost suficientă pentru a restabili încrederea operatorilor maritimi.