The Economist: Echipa lui Trump menține contacte zilnice cu Kievul și a reluat dialogul neoficial cu Rusia

Summitul G7 desfășurat la Evian-les-Bains, în Franța, a alimentat speranțele liderilor europeni că administrația președintelui american Donald Trump ar putea reveni la o implicare mai activă în sprijinul Ucraina și în eforturile diplomatice pentru încheierea războiului.

Potrivit unei analize publicate de revista The Economist, reuniunea liderilor marilor economii occidentale s-a încheiat într-o atmosferă de optimism prudent, după ce toate cele șapte state membre ale G7, inclusiv Statele Unite, și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au promis consolidarea sancțiunilor împotriva Rusia.

Liderii G7 au convenit să intensifice presiunea economică asupra Moscovei, inclusiv în sectorul petrolului și gazelor, să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană și capabilități de lovire la distanță și să analizeze posibilitatea producerii în Ucraina, sub licență, a unor arme occidentale.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un posibil „moment Evian”, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a salutat „un nou ton” în relațiile transatlantice. Surse diplomatice franceze au declarat pentru publicație că Donald Trump ar fi ajuns la concluzia că „ucrainenii sunt astăzi câștigătorii, iar perdantul este Vladimir Putin”.

Un factor important îl reprezintă acordul semnat de Trump cu Iranul în timpul summitului. Potrivit analiștilor, înțelegerea ar putea permite Washingtonului să acorde mai multă atenție dosarului ucrainean, să reducă presiunile de pe piața energetică globală și să priveze Rusia de veniturile suplimentare generate de prețurile ridicate ale petrolului.

Revista notează și o schimbare de percepție la Washington. Două idei câștigă teren în cercurile politice americane: că Rusia nu este un partener de încredere pentru negocieri și că Ucraina este mult mai rezistentă și mai capabilă militar decât se credea anterior.

Această schimbare a fost amplificată de atacurile cu drone ucrainene asupra unor obiective aflate adânc pe teritoriul rus. Pe 18 iunie, dronele ucrainene au lovit o rafinărie situată la periferia Moscovei, provocând un incendiu vizibil din mai multe zone ale capitalei ruse. Potrivit publicației, astfel de operațiuni atrag atenția factorilor de decizie din Statele Unite și contribuie la consolidarea imaginii Ucrainei ca actor capabil să mențină presiunea asupra Rusiei.

Surse apropiate Casei Albe au declarat că experiența negocierilor cu Iranul l-a convins pe Trump că fără presiuni reale asupra Kremlinului nu poate obține concesii din partea lui Putin. Un fost oficial ucrainean a afirmat că președintele american „a înțeles că Rusia nu va face compromisuri fără costuri”.

Potrivit The Economist, contacte informale între reprezentanți ai Rusiei și ai Occidentului au fost reluate în ultimele săptămâni, iar echipa lui Trump și autoritățile ucrainene comunică zilnic. Una dintre variantele analizate ar presupune un armistițiu în două etape: limitarea inițială a ostilităților într-o zonă de 50-70 de kilometri de o parte și de alta a frontului, urmată de un acord mai amplu.

Totuși, perspectivele unui acord de pace rămân incerte. Moscova continuă să insiste asupra unor condiții considerate inacceptabile de Kiev, inclusiv recunoașterea controlului rus asupra Crimeei și a regiunii Donbas. În plus, Kremlinul ar putea încerca să câștige timp până la iarnă, mizând pe o nouă campanie de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Cu toate acestea, publicația concluzionează că situația s-a schimbat față de începutul anului și că Ucraina se află acum într-o poziție mai favorabilă atât pe câmpul de luptă, cât și în plan diplomatic.

„Putin încerca să pretindă că războiul este departe. Nu mai poate face asta atunci când rușii văd fumul cu ochii lor”, a declarat diplomatul ucrainean Lana Zerkal.