
Pe lângă lupta împotriva Rusiei, Ucraina trebuie să combată corupția, să mențină coeziunea socială și să își consolideze instituțiile democratice, într-un război care pare tot mai mult unul de uzură, notează The Economist într-o amplă analiză dedicată situației din țară.
Potrivit publicației, armata ucraineană a reușit să stabilizeze frontul și să încetinească ofensiva rusă prin utilizarea intensivă a dronelor și a tehnologiilor dezvoltate local. Comandanții ucraineni susțin că trupele ruse suferă pierderi lunare de aproximativ 35.000 de militari, iar obiectivul Kievului este ca aceste pierderi să depășească capacitatea Rusiei de a instrui noi soldați.
Oficialii ucraineni afirmă că Moscova este deja cu cel puțin doi ani în urmă față de planurile reduse privind ocuparea completă a regiunii Donbas. În același timp, atacurile cu drone asupra infrastructurii militare și energetice din interiorul Rusiei devin tot mai eficiente.
Industria de apărare ucraineană produce deja majoritatea sistemelor de drone cu rază lungă de acțiune utilizate în operațiuni. Comandantul regimentului ucrainean 413, Evghenii Karas, afirmă că lovirea țintelor strategice rusești este acum „de trei ori mai ușoară” decât în trecut.
În plan extern, sprijinul european pentru Ucraina continuă să crească. După înfrângerea electorală a lui Viktor Orban și pierderea influenței blocajelor ungare asupra deciziilor europene, un nou pachet de asistență de aproximativ 90 de miliarde de euro urmează să fie acordat Kievului.
Cu toate acestea, războiul produce efecte tot mai severe asupra societății ucrainene. Infrastructura energetică rămâne vulnerabilă, iar atacurile masive rusești asupra Kievului și altor orașe continuă să provoace distrugeri. Economia încetinește, iar forța de muncă a scăzut de la 17 milioane de persoane înainte de război la aproximativ 12 milioane în prezent.
Analiza evidențiază și problemele legate de mobilizare. Recrutarea forțată, adesea violentă, și percepția inegalităților în sistemul de înrolare afectează moralul populației. Se estimează că sute de mii de bărbați ucraineni evită serviciul militar sau au părăsit unitățile.
Totodată, scandalurile de corupție și conflictele interne din cercul puterii afectează imaginea administrației conduse de Volodimir Zelenski. Investigațiile privind presupuse acte de corupție în anturajul prezidențial au provocat proteste și demisii la nivel înalt.
Potrivit unor surse guvernamentale citate de The Economist, Zelenski ar fi cerut pregătiri pentru încă doi sau trei ani de război. În prezent, perspectivele unor negocieri de pace rămân reduse, după ce Statele Unite au anunțat că își încheie rolul de mediator în discuțiile dintre Kiev și Moscova.
După publicarea analizei The Economist, o sursă din cadrul autorităților ucrainene a declarat pentru RBC-Ucraina că informațiile potrivit cărora Volodimir Zelenski ar fi ordonat pregătiri pentru continuarea războiului încă doi sau trei ani reprezintă „un vechi fals” reluat în spațiul public.
Sursa a subliniat că președintele ucrainean continuă să promoveze ideea unui armistițiu și a unor negocieri pentru încetarea conflictului cu Rusia.
De asemenea, potrivit deputatei Radei Supreme, Olga Vasilevska-Smagliuk, Zelenski ar fi declarat recent că „faza fierbinte” a războiului s-ar putea încheia până în noiembrie 2026.