
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat prelungirea pe termen nedefinit a armistițiului cu Iran, în pofida tensiunilor persistente și a refuzului Teheranului de a accepta decizia Washingtonului. Măsura vine în contextul unor eforturi diplomatice mediate de Pakistan.
Potrivit liderului american, încetarea focului va rămâne în vigoare până când autoritățile iraniene vor prezenta o poziție unificată privind condițiile de pace. Trump a precizat că solicitarea de suspendare a loviturilor a venit din partea conducerii pakistaneze, inclusiv a premierului Shehbaz Sharif și a șefului armatei, Asim Munir.
Declarația a fost făcută pe rețeaua sa Truth Social, chiar în ziua în care armistițiul existent urma să expire, 22 aprilie.
În același timp, președintele american a subliniat că blocada maritimă instituită de SUA în Strâmtoarea Ormuz va continua. El a afirmat că a ordonat armatei americane să mențină presiunea asupra Iranului și să rămână pregătită pentru eventuale acțiuni militare.
Teheranul a respins imediat prelungirea armistițiului, calificând decizia drept o încercare a Washingtonului de a câștiga timp pentru o posibilă nouă ofensivă. Consilierul parlamentar iranian Mehdi Mohammadi a declarat că „partea care pierde nu poate dicta condiții”, iar continuarea blocadei este echivalentă cu un act de război.
La rândul său, ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a acuzat SUA că au încălcat deja termenii armistițiului prin blocarea porturilor și capturarea unei nave comerciale iraniene. Oficialul a avertizat că Iranul „știe cum să-și apere interesele”.
Retorica dură contrastează cu declarațiile anterioare ale lui Trump, care sugerase că bombardamentele ar fi „cea mai bună opțiune” în lipsa unui acord.
Între timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Iranul a transmis, prin intermediari pakistanezi, că nu va participa la o nouă rundă de negocieri, invocând cerințele „excesive” ale SUA și lipsa de încredere. Vizita vicepreședintelui american JD Vance în Pakistan, unde era planificată continuarea dialogului, a fost anulată.
Un punct central al disputei rămâne controlul asupra Strâmtorii Ormuz, rută vitală pentru transportul global de petrol. Washingtonul acuză Teheranul că destabilizează piața energetică, în timp ce Iranul susține că restricțiile vizează doar SUA și aliații săi.
În acest context, piețele globale reacționează negativ. Prețul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 4 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind reluarea conflictului și incertitudinii legate de securitatea livrărilor energetice.