Ucraina respinge ideea unui contingent ONU drept alternativă la trupele de menținere a păcii din țări NATO sau UE

Ucraina nu ia în considerare o misiune a ONU ca alternativă la desfășurarea unui contingent de menținere a păcii format din țari care o susțin în războiul cu Rusia, în eventualitatea unui acord de pace cu aceasta din urmă, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

„Cu tot respectul cuvenit, ONU nu ne va proteja de ocupație sau de dorința lui Putin de a invada din nou. Nu vedem ONU ca alternativă a unui contingent sau a unor garanții de securitate”, a declarat Zelenski la o conferință de presă, citat de Agerpres.

Președintele ucrainean insistă ca Ucraina să adere la NATO, idee exclusă însă de președintele american Donald Trump. În aceste condiții, cu sprijinul în special al premierului britanic Keir Starmer și al președintelui francez Emmanuel Macron, Zelenski încearcă să obțină ca garanție de securitate desfășurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, în cazul în care ar ajunge la un acord de pace cu președintele rus Vladimir Putin.

Rusia a transmis deja de mai multe ori că se opune desfășurării pe teritoriul ucrainean a unor trupe din țări NATO sau UE aliate ale Ucrainei și care ar dori astfel să ofere acesteia o formă de garanție de securitate.

În timp ce Franța și Regatul Unit avansează în această inițiativă și au format deja o coaliție a țărilor „voluntare” să participe la o asemenea forță cu trupe sau cu alt tip de contribuții, Moscova descrie această acțiune drept „total inacceptabilă” și a avertizat că va considera țările participante la această forță ca fiind implicate într-un „conflict armat direct” cu Rusia.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat că prezența trupelor NATO, inclusiv britanice și franceze, ar fi „inacceptabilă” pentru Moscova. Macron a replicat pe 16 martie că decizia privind cine asigură securitatea Ucrainei aparține doar Kievului, nu Rusiei. Totuși, orice misiune ONU ar necesita aprobarea Consiliului de Securitate, unde Rusia și, posibil, SUA sub administrația Trump – care s-a arătat rezervată față de implicarea europeană – ar putea bloca inițiativa.

Planul european a stârnit reacții mixte. Polonia și Italia s-au arătat sceptice, premierul polonez Donald Tusk excluzând trimiterea de soldați, iar Giorgia Meloni numind ideea „complexă, riscantă și ineficientă”. Summitul a evidențiat și divergențe în UE privind sprijinul militar pentru Ucraina. Liderii au discutat planul Comisiei Europene „ReArm Europe”, care include împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru armament, dar țări precum Grecia și Italia preferă granturi, nu credite.

Ungaria, condusă de Viktor Orban, s-a opus declarației comune a celor 26 de lideri UE de susținere a Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut intensificarea livrărilor de arme, acuzând Rusia că își continuă atacurile asupra infrastructurii energetice, în ciuda promisiunilor lui Putin către Trump de a opri ostilitățile.