
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit joi, 11 decembrie, ca deciziile privind imobilizarea și utilizarea activelor rusești înghețate să poată fi luate prin majoritate calificată. Măsura vizează activele rusești blocate în UE ca parte a pachetelor de sancțiuni impuse după invazia Rusiei în Ucraina și are scopul de a elimina riscul ca un veto al unui singur stat membru să împiedice menținerea pe termen lung a acestora în condiții de îngheț sau utilizarea lor în sprijinul financiar al Ucrainei.
Prin schimbarea procedurii de vot, blocul european pune bazele juridice pentru a utiliza aceste active – în special ca garanție pentru un împrumut de reparații destinat Ucrainei – fără a fi blocat de opoziția individuală a unor state pro-ruse sau reticente, potrivit Reuters.
Deși majoritatea activelor rusești înghețate, estimate la peste 200 de miliarde de euro, se află sub jurisdicția instituțiilor financiare din Belgia, până acum deciziile privind extinderea sancțiunilor erau luate cu unanimitate, ceea ce crea vulnerabilități în fața eventualelor veto-uri.
Noua procedură adoptată de ambasadorii UE redă Comisiei Europene și Consiliului posibilitatea de a menține sau adapta regimul de îngheț al fondurilor fără blocaje instituționale, iar decizia finală urmează să fie formalizată zilele următoare la nivelul Consiliului.
În acest nou context, presiunea se mută asupra Belgiei, țara care găzduiește aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate. Autoritățile de la Bruxelles au exprimat reticențe majore, invocând posibile consecințe juridice și financiare și cerând „garanţii financiare concrete” din partea partenerilor europeni înainte de a aproba activarea mecanismului. Belgia insistă, de asemenea, ca toate activele rusești înghețate în UE să fie luate în calcul pentru acest „împrumut de reparaţii”.
În viziunea prezentată public de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar după ce Rusia ar achita eventuale „reparaţii de război”. Până atunci, fondurile rusești folosite pentru finanțare ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre, astfel încât riscul să fie distribuit la nivel european.
Anterior, oficialii ruși au calificat confiscarea rezervelor drept „furt” și au amenințat cu măsuri de retorsiune „dureroase” împotriva statelor considerate neprietenoase, precum și împotriva companiilor și persoanelor fizice din aceste țări. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Moscova dispune de instrumente pentru a răspunde unor astfel de decizii.