UE avansează aderarea Ucrainei și R. Moldova după plecarea lui Orban. Negocierile ar putea începe în următoarele săptămâni

Uniunea Europeană face un pas important în procesul de extindere, urmând să deblocheze negocierile de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, după înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orban, care a blocat ani la rând procesul.

Potrivit oficialilor europeni și diplomaților citați de Politico, primele „clustere” de negociere – etape esențiale ce includ reforme și angajamente necesare aderării – ar putea fi deschise în următoarele săptămâni.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că, după deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „este timpul să se treacă la următorul pas”, respectiv aderarea la UE.

Procesul a fost blocat anterior de Budapesta, însă noul guvern ungar, condus de Peter Magyar, a semnalat că nu va mai împiedica avansarea negocierilor, chiar dacă nu susține o aderare accelerată.

Vicepremierul ucrainean responsabil de integrarea europeană, Taras Kachka, a declarat că Ucraina speră ca primele negocieri oficiale să înceapă chiar la sfârșitul lunii mai, cu deschiderea primului cluster.

În paralel, liderii UE, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au cerut lansarea negocierilor „fără întârziere”.

Deși există optimism, oficialii recunosc că procesul rămâne complex și de durată, necesitând reforme ample, în special în domeniul statului de drept și al combaterii corupției.

Republica Moldova a văzut procesul său de aderare la UE întârziat din cauza disputelor legate de Ucraina, candidatura sa fiind legată de cea a Kievului. Un oficial moldovean, care a vorbit sub protecția anonimatului, a confirmat că țara se așteaptă la progrese în următoarele săptămâni, subliniind însă importanța obținerii unor rezultate înainte de vară.

Președintele Zelenski a reiterat că Ucraina nu acceptă o aderare „simbolică”, insistând asupra statutului de membru cu drepturi depline.

„Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică. Ne apărăm pe noi înșine și, fără îndoială, apărăm și Europa”, a declarat acesta.

Aderarea este probabil să facă parte din orice acord de pace cu Rusia și, deși drumul spre UE pare ceva mai fezabil acum, după înfrângerea electorală a lui Orban, procesul rămâne departe de a fi simplu, notează Politico.

În timp ce premierul Estoniei, Kristen Michal, le-a declarat jurnaliștilor că susține „accelerarea” aderării Ucrainei, premierul Croației, Andrej Plenkovic, a respins aproape în totalitate ideea ca Kievul să devină membru prea curând.

„Nu cred că este realist ca acest lucru să se întâmple la 1 ianuarie 2027”, a spus el. Croația, care a devenit cel mai recent stat membru al blocului în 2013, „a făcut acest pas relativ rapid”, însă chiar și așa procesul de negociere a durat „șase ani”.

Abordarea diferă de cea a președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a subliniat că este „important să fie oferit un calendar clar pentru Ucraina și Republica Moldova”.

Timp de ani de zile, dacă a existat o unitate în UE, aceasta s-a manifestat în opoziția față de Viktor Orban. Odată cu plecarea acestuia – și după ce a lipsit de la ceea ce ar fi fost ultimul său summit – chiar și iluzia acestui front comun a dispărut, notează publicația.

„Liderii care se opuneau aderării Ucrainei la UE nu se mai pot ascunde în spatele poziției lui Orban”, a declarat un oficial european implicat direct în negocieri, sub protecția anonimatului.