UE, împărțită în „tabere opuse” înaintea summitului decisiv privind finanțarea Ucrainei

Uniunea Europeană încearcă să ajungă la un compromis de ultim moment pentru a salva un acord privind acordarea unui ajutor financiar crucial Ucrainei, în condițiile în care statele membre sunt profund divizate asupra modului de finanțare, relatează Politico. Discuțiile aveau loc ieri seară cu doar câteva ore înainte de summitul liderilor UE de joi, de la Bruxelles, notează Politico.

Diplomații europeni afirmă că cele 27 de state membre sunt împărțite în două tabere opuse în privința ideii de a acorda Ucrainei un împrumut garantat prin activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, aflate în mare parte la depozitarul belgian Euroclear. Germania, alături de statele nordice și cele din Europa de Est, susține că nu există alternativă viabilă la acest mecanism.

În schimb, Belgia și Italia conduc opoziția, promovând un „plan B” bazat pe datorie comună a UE, garantată de bugetul blocului comunitar. Li s-au alăturat Bulgaria, Malta, Ungaria și Slovacia, care se opun utilizării activelor rusești.

Diviziunea a fost evidențiată public miercuri. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că va cere explicații privind „riscurile potențiale” ale folosirii activelor rusești, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat sprijinul pentru acest plan, susținând că este necesar „pentru a ajuta la încheierea războiului cât mai rapid”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut existența a două scenarii posibile: finanțare pe baza activelor rusești sau împrumuturi comune ale UE. Ea a declarat că liderii europeni vor trebui să decidă direcția la summitul Consiliului European.

Potrivit diplomaților citați de Politico, o posibilă soluție ar fi excluderea Ungariei și Slovaciei dintr-un mecanism de datorie comună, ceea ce ar permite participarea a 25 de state membre la finanțarea Ucrainei. O astfel de soluție ar oferi Kievului un sprijin vital, în condițiile în care finanțele publice ale Ucrainei riscă să se epuizeze începând din aprilie anul viitor.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat deja că activele rusești nu vor fi discutate la Bruxelles și că negocierile s-au mutat spre împrumuturi comune. Mai mulți diplomați europeni au respins însă această afirmație, insistând că activele rusești rămân „singura opțiune reală”.

Negocierile sunt îngreunate de vechile tensiuni dintre statele nordice, reticente față de datoria comună, și cele din sud, mai îndatorate – diviziuni care au marcat și criza zonei euro. Statele din nord și est susțin că utilizarea activelor rusești ar oferi Ucrainei un sprijin financiar mai consistent și pe termen lung.

În pofida presiunilor, Belgia refuză ferm folosirea fondurilor rusești aflate la Euroclear, atrăgând și alți aliați. Totuși, Germania și susținătorii săi avertizează că nu există o alternativă reală la așa-numitul „credit reparatoriu”.

„Dacă vrem să acționăm împreună ca europeni, împrumutul bazat pe reparații este singura cale”, a declarat un diplomat UE.

Planul prevede ca Ucraina să nu fie obligată să ramburseze împrumutul decât în cazul în care Rusia ar plăti despăgubiri de război – un scenariu considerat puțin probabil.

În acest context, Comisia Europeană este nevoită să caute o soluție care să mențină sprijinul financiar pentru Ucraina, dar și să evite un veto din partea Ungariei. Orban a avertizat că nu va accepta ca „familiile ungare să plătească pentru războiul Ucrainei”.

Cu toate acestea, un oficial european de rang înalt a subliniat că opțiunea utilizării activelor rusești rămâne în continuare pe masa.

„Creditul reparatoriu este încă o soluție activ discutată”.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, nu susține planurile Uniunii Europene de confiscare a activelor rusești înghețate, relatează The Times, citând surse informate. Potrivit uneia dintre acestea, problema activelor reprezintă un element-cheie al planului de pace promovat de Trump, iar în cazul în care UE va trece la confiscare, „europenii vor fi nevoiți să le returneze”.

Sursele citate susțin că la Washington există temeri potrivit cărora o astfel de măsură ar putea prelungi războiul din Ucraina și ar priva Occidentul de un important instrument de influență asupra Moscovei.

Un alt interlocutor al publicației afirmă că mai multe state europene, inclusiv Italia, „cer discret intervenția Statelor Unite”, evitând însă să se opună public inițiativei Bruxelles-ului. Aceste țări sunt îngrijorate de impactul negativ pe care confiscarea activelor rusești l-ar putea avea asupra climatului investițional, precum și de riscul subminării încrederii în instituțiile financiare și juridice naționale.

În reacție, adjunctul purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, a declarat pentru The Times că declarațiile surselor anonime nu ar trebui supraevaluate. Ea a subliniat că atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat clar pozițiile privind activele înghețate, iar rolul Statelor Unite este de a facilita dialogul care ar putea conduce la eventuale acorduri.