UE nu a aprobat împrumutul garantat cu fonduri rusești înghețate pentru Ucraina. Belgia cere garanții și împărțirea riscurilor între statele membre

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a blocat la summitul Consiliului European planul Uniunii Europene de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 140 de miliarde de euro, finanțat din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, aflate în cea mai mare parte la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare din Bruxelles.

Bart De Wever a declarat că Belgia nu poate accepta o asemenea schemă fără garanții clare și o împărțire echitabilă a riscurilor între toate statele membre ale Uniunii. Premierul a subliniat că Comisia Europeană nu are competența de a obliga guvernele să ofere garanții financiare.

„Cine va oferi aceste garanții? Statele membre? Pentru că nu putem cere Comisiei să semneze în locul lor. Dacă banii sunt luați din țara mea și ceva merge prost, nu pot și nici nu vreau ca Belgia să plătească singură 140 de miliarde de euro”, a spus De Wever după încheierea summitului.

Oficialul belgian s-a declarat îngrijorat de posibilele represalii ale Rusiei, în cazul în care Moscova va cere returnarea activelor odată cu o eventuală ridicare a sancțiunilor.

„Dacă luați banii lui Putin, el va lua banii noștri”, a avertizat premierul, făcând referire la activele europene încă prezente pe teritoriul Rusiei.

Potrivit proiectului discutat, Euroclear ar urma să transfere Comisiei Europene dobânzile și surplusurile rezultate din activele ruse înghețate, urmând ca Bruxellesul să folosească aceste sume drept garanție pentru un împrumut major către Ucraina.

Creditul, denumit neoficial „împrumut reparatoriu”, ar fi rambursat doar după ce Rusia ar fi de acord să plătească despăgubiri pentru distrugerile provocate în timpul războiului. Comisia ar urma apoi să restituie sumele către Euroclear, iar instituția belgiană – Federației Ruse.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a precizat că nimeni nu a folosit dreptul de veto, dar a recunoscut că „toate problemele tehnice și juridice trebuie clarificate”.

Atât Costa, cât și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au afirmat că planul „rămâne fezabil”, deși necesită „o analiză detaliată”.

„Este o chestiune extrem de complexă, dar ne-am pus de acord asupra principiului împrumutului reparatoriu. Urmează să lucrăm la modul concret de implementare”, a declarat von der Leyen pentru Euronews.

Poziția Belgiei a fost susținută, parțial, de Germania, al cărei cancelar, Friedrich Merz, a spus că ar fi ridicat aceleași obiecții „dacă activele s-ar fi aflat la Frankfurt”. În schimb, Franța și țările baltice au pledat pentru o soluție rapidă.

Ungaria s-a opus categoric inițiativei, în timp ce alte state au cerut ca în mecanism să fie implicate și țările G7, precum Marea Britanie, Canada și Japonia.

„Ar fi bine să nu facem asta singuri”, a subliniat premierul belgian.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor europeni ca împrumutul să fie aprobat până la începutul anului viitor, în contextul suspendării ajutorului american de către administrația președintelui Donald Trump.

„Avem nevoie de bani în 2026, și ideal ar fi să-i primim chiar de la începutul anului. Înțelegem cine poate bloca acest proces, dar suntem pregătiți să lucrăm cu aceste state”, a spus Zelenski, făcând aluzie la Belgia.

După ore întregi de negocieri, liderii europeni nu au reușit să convingă Bruxellesul să își retragă obiecțiile. Formularea finală a concluziilor summitului a fost diluată: în loc de „propuneri concrete”, Comisiei i s-a cerut doar să prezinte „opțiuni” pentru finanțarea Ucrainei în perioada 2026–2027.

Următorul summit UE, programat pentru luna decembrie, ar urma să decidă dacă proiectul poate fi reconfigurat astfel încât să obțină sprijinul tuturor statelor membre.