Uniunea Europeană intenționează să ceară Federației Ruse retragerea trupelor sale din Belarus, Georgia, Armenia și R. Moldova, în cadrul unui eventual acord de pace privind Ucraina. Prevederea figurează într-un document de discuție distribuit statelor membre de către șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Documentul, consultat de RFE/RL, este intitulat „Interesele fundamentale ale Europei în asigurarea unei păci și securități cuprinzătoare, juste și durabile pe continent”, prezintă viziunea Bruxelles-ului asupra condițiilor pe care ar trebui să le îndeplinească Moscova.
Documentul prezintă o viziune considerată „maximalistă a UE” asupra a ceea ce ar trebui să facă Rusia. Un diplomat european a declarat pentru RFE/RL că „răspundem maximalismului rusesc privind Ucraina”. Kremlinul a refuzat până acum să renunțe la obiectivul de a controla întreaga regiune ucraineană Donbas și, potrivit relatărilor, a respins idei precum staționarea de trupe NATO în vestul Ucrainei ca garanție de securitate post-acord sau plata despăgubirilor pentru pagubele provocate de război.
„Obținerea păcii nu înseamnă doar concesii din partea Ucrainei. Trebuie să discutăm și ce trebuie să facă Rusia înainte de a trimite vreun emisar acolo”, a declarant un alt oficial european familiarizat cu documentul.
Au existat discuții între capitalele UE privind crearea unui emisar european care să se ocupe în mod specific de Rusia, însă nu există deocamdată un acord privind persoana sau mandatul acestuia.
Documentul urma să fie discutat de ambasadorii UE pe 17 februarie și este de așteptat ca cel puțin unele părți să fie dezbătute la reuniunea miniștrilor de externe ai blocului din 23 februarie, la Bruxelles.
În primul capitol, intitulat „Rusia să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor”, ideea principală este că, dacă Ucraina ar trebui să-și limiteze efectivele militare sau chiar să le retragă din anumite zone – scenariu discutat în negocierile mediate de SUA – atunci Rusia ar trebui să facă același lucru. Documentul cere, de asemenea, să nu existe nicio recunoaștere „de jure” a teritoriilor ucrainene ocupate și ca aceste zone să fie demilitarizate.
Capitolul următor, O Europă sigură și stabilă, include cerința ca „Rusia să înceteze campaniile de dezinformare, sabotajul, atacurile cibernetice, încălcările spațiului aerian și interferența în alegeri pe teritoriul european și în țările vecine”.
Un alt ultimatum prevede interzicerea armelor nucleare în Belarus și „interzicerea prezenței și desfășurărilor militare ruse în Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia”. Trupele ruse sunt staționate de decenii în regiuni separatiste controlate de Moscova, precum Abhazia, Osetia de Sud și regiunea transnistreană, precum și în baze din Armenia și Belarus.
În ceea ce privește respectarea dreptului internațional de către Moscova, UE cere să nu existe amnistie generală pentru crime de război, să fie permis accesul investigatorilor internaționali la locurile unde se suspectează comiterea unor crime și ca legislația internă rusă să nu prevaleze asupra tratatelor internaționale.
Referitor la despăgubiri, textul precizează că „Rusia trebuie să compenseze și să contribuie la reconstrucția Ucrainei, pentru daunele aduse statelor europene și companiilor europene, precum și pentru prejudiciile ecologice provocate”.
UE a înghețat aproximativ 210 miliarde de euro din activele suverane ruse, însă nu a reușit încă să ajungă la un acord privind confiscarea lor legală sau utilizarea directă pentru finanțarea Ucrainei. Bruxellesul a transferat totuși către Kiev profiturile extraordinare trimestriale generate de aceste fonduri.
Ultimele cerințe vizează situația internă din Rusia. Documentul solicită alegeri libere și corecte monitorizate internațional, eliberarea tuturor deținuților politici, returnarea civililor și copiilor deportați, libertatea presei, abrogarea legii „agentului străin”, încetarea „falsificării istorice și a altor legi care incriminează disidența și delegitimează mass-media independentă și societatea civilă”, precum și cooperare deplină în anchetele privind uciderea liderilor opoziției ruse Aleksei Navalnîi și Boris Nemțov.
