Now Reading: Un an de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Promisiuni multe, rezultate puține
- 01
Un an de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Promisiuni multe, rezultate puține
Un an de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Promisiuni multe, rezultate puține
Astăzi, se face exact un an de la alegerile parlamentare ordinare desfășurate anul trecut. Scrutinul din 28 septembrie 2025 a oferit Partidului Acțiune și Solidaritate 55 de mandate, asigurându-i o majoritate parlamentară absolută și posibilitatea de a continua guvernarea fără a depinde de alte formațiuni.
Campania electorală a PAS s-a concentrat pe integrarea europeană, securitate, dezvoltare economică și creșterea nivelului de trai. Printre principalele angajamente s-au numărat semnarea acordului de aderare la UE până în 2028, atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii, majorarea veniturilor cetățenilor, extinderea programelor sociale și investiții în educație, reforma justiției și altele.
La un an distanță, însă, o bună parte dintre aceste obiective au rămas doar pe hârtie. Criza socială și economică s-a accentuat, deficitul bugetar s-a majorat, tendința inflaționistă este în creștere, finanțarea externă întârzie, iar majoritatea reformelor stagnează. În plus, primul an de mandat a fost marcat de un șir de scandaluri publice, legate de scheme, abuzuri și escrocherii de proporții.
Cel mai vizibil episod politic a fost căderea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, în 3 iulie 2026, la nici opt luni de la preluarea mandatlui. Munteanu a explicat că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale, fără să ofere public detalii. Demisia a venit pe fondul unor tensiuni legate de politica fiscală și reforma salarizării, dar și al scandalului de la MoldATSA și a „salariilor nesimțite”.
Și realitatea economică contrazice flagrant promisiunile din campania electorală. Deficitul bugetar pentru 2026 a ajuns la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB, iar reducerea granturilor externe și necesitatea acoperirii deficitului prin împrumuturi limitează spațiul pentru noi cheltuieli.
Educația, prezentată ca una dintre priorități în campania electorală de anul trecut, continuă să se confrunte cu probleme și controverse. Majorările salariale nu au fost aplicate la începutul anului, fiind amânate pentru 1 septembrie, dar nici acest angajament nu a fost respectat, fiind stabilit un nou termen, deja pentru 1 ianuarie 2027. Amânarea a provocat proteste ale sindicatelor din educație.
Reforma justiției este, la rândul ei, departe de a fi încheiată. Procesul de evaluare externă continuă, iar autoritățile au început să pregătească extinderea vettingului și asupra judecătorilor din instanțele de fond, ceea ce a stârnit nemulțumiri în sistem și împiedică desfășurarea actului justiției, potrivit experților.
Nici procesul integrare europeană nu arată foarte optimist. Deși a reușit, în vară, să lanseze oficial negocierile de aderare și a deschis primele clustere, acestea nu au demarat propriu-zis deocamdată, iar termenul limită pentru semnarea acordului cu UE, stabilit pentru 2028, pare tot mai nerealist.
Astăzi, la un an de la alegeri, Republica Moldova se află din nou în stare de urgență în energetică, în contextul unei crize profunde privind alimentarea cu gaz, carburanți și eletricitate și pe fundalul unor majorări masive de prețuri și tarife. De asemenea, a fost decretată stare de urgență hidrologică, pe fundalul reducerii drastice a debitului pe Nistru, ceea ce amenință aprovizionarea cu apă a cetățenilor Republicii Moldova.
