Un ideal împlinit al tuturor românilor. La București are loc sfințirea Catedralei Naționale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume

Catedrala Națională, una dintre cele mai mari realizări din istoria modernă a românilor, va fi sfințită azi în cadrul unui șir de evenimente organizate în cea mai mare biserică ortodoxă din lume. De dimineață, în Catedrală a început Sfânta Liturghie, după care, la ora 10.30, va începe și Slujba de sfințire a picturii Catedralei „Mântuirii Neamului”, unde sunt așteptați peste 10 mii de pelerini şi peste 2500 de invitaţi oficiali, printre ei vor fi președintele României, Nicușor Dan, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sfânta Liturghie este oficiată de către un sobor compus din trei ierarhi din București, 67 de preoţi delegaţi de eparhiile din Patriarhia Română şi 12 diaconi. Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale va fi oficiată de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul are loc la împlinirea a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române şi a 100 de ani de existenţă a Patriarhiei Române.

Potrivit programului liturgic, cei 2.500 de invitaţi oficiali din interiorul lăcaşului se vor închina primii în Sfântul Altar, urmaţi de grupurile din eparhii, iar credincioşii vor avea acces în interior după ora 20.00. În spaţiul disponibil pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din ţară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în apropierea treptelor de acces în Catedrală. Ceilalţi credincioşi vor putea urmări slujba din spaţiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naţionale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

După încheierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale (ora 12.30), accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei). Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie numai după ora 20.00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinii trebuie să aibă la ei un act de identitate, altfel nu vor putea intra la ceremonia de sfinţire. Ei vor primi un ecuson pe care sunt obligaţi să îl poarte pe perioada evenimentului, în caz contrar neavând acces pe esplanadă. Credincioşii ortodocşi pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naţionale şi în zilele următoare, până în 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii. Luni, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toţi ierarhii ortodocşi invitaţi oficial şi un număr restrâns de preoţi şi diaconi. 

Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.

Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere. După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.

În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.

Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.