VIDEO | Pavel Durov reia acuzația că Franța i-a spus să blocheze canale la alegerile din R. Moldova: „Ar fi cenzură politică”

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a reiterat acuzațiile potrivit cărora serviciile de informații franceze ar fi încercat să-l convingă să sprijine cenzura în România și R. Moldova. Declarațiile au fost făcute luni, în cadrul unui podcast cu Lex Fridman, după ce duminică el publicase pe canalul său oficial un mesaj similar. Durov a susținut că, în perioada arestării sale la Paris, a fost contactat printr-un intermediar pentru a se întâlni cu șeful serviciilor externe franceze.

„Când am rămas blocat în Franța, incapabil să părăsesc țara timp de câteva luni, mi s-a propus să mă întâlnesc cu șeful serviciilor de informații externe prin intermediul unei persoane pe care o cunosc destul de bine. Este, de fapt, un antreprenor tech cunoscut în Franța, bine conectat, și mi-a spus: „Acest om vrea să te întâlnească.” Am spus: „Bine, în regulă. Să facem asta, dar nu promit nimic.” Am acceptat întâlnirea, iar în cadrul acesteia mi s-a cerut să restricționez ceea ce eu consider o restrângere a libertății de exprimare în România.”

În discuții, i s-ar fi cerut să blocheze canale de Telegram asociate unor candidați conservatori din România sau critice la adresa unor politicieni pro-europeni.

„Candidatul conservator nu era sprijinit de guvernul francez, așa că m-au întrebat dacă aș fi dispus să închid sau să restricționez canale pe Telegram care susțineau candidatul conservator sau proteste împotriva candidaților pro-europeni, adică împotriva celui pe care îl preferau ei.”

Durov a afirmat că Telegram nu va ceda presiunilor politice și că va continua să facă publice asemenea tentative.

„Le-am spus: „Dacă nu există o încălcare a regulilor Telegram – care sunt foarte clare, nu poți face apel la violență – atunci, dacă este vorba despre o demonstrație pașnică, un dezbatere pașnică, nu putem face asta. Ar fi cenzură politică. Este destul de șocant pentru mine să văd că persoane din guvernul francez încercau să profite de această situație. Desigur, dacă nu au avut nimic de-a face cu începutul investigației împotriva mea, au folosit-o totuși pentru a-și atinge scopurile politice sau geopolitice.

El a menționat că o situație similară a avut loc și în Republica Moldova, unde autoritățile, prin intermediul aceleiași medieri franceze, ar fi cerut eliminarea a zeci de canale politice. Prima listă, care conținea conturi ce încălcau regulile interne, a fost acceptată, însă a doua listă – compusă din canale legitime – a fost respinsă de fondatorul Telegram.

„Am analizat acele canale și ne-am dat seama că nu există o bază solidă pentru a le interzice, așa că am refuzat să facem asta. (…) Oameni care își exprimau opinii politice, poate opinii cu care nu sunt de acord, dar care sunt dreptul lor. Nu erau opinii extreme, nu erau apeluri la violență”, a precizat Durov.

El a adăugat că serviciile franceze i-ar fi sugerat chiar că ar putea interveni în favoarea sa în dosarul judiciar din Franța, în schimbul cooperării, ceea ce a considerat o tentativă inacceptabilă de ingerință.

„Interesant este că serviciile de informații franceze care ne cereau asta în Moldova mi-au transmis prin contactul lor că, după ce Telegram a interzis acele câteva canale care încălcau regulile în Moldova, au vorbit cu judecătorul meu de instrucție în cadrul investigației deschise împotriva mea și i-au spus lucruri bune despre mine. Am găsit acest lucru confuz și, într-un fel, șocant, pentru că cele două chestiuni nu aveau nimic în comun. De ce ar vorbi cineva cu judecătorul de instrucție care investighează dacă Telegram face suficient pentru a elimina conținutul ilegal în Franța? Ce legătură are Moldova cu asta? Am devenit foarte suspicios în acel moment.”

Duminică, într-o postare pe contul de X „French Response”, aparținând Ministerului de Externe de la Paris, diplomația franceză amintește că Durov a făcut acuzaţii similare și atunci când în România se desfășurau alegeri.

„După România, Moldova. Lui @durov îi place să facă acuzaţii în timp ce sunt în desfăşurare alegeri”.

Și în luna mai a acestui an, în contextul alegerilor prezidențiale din România, fondatorul Telegram a lansat acuzații similare.

El a susținut că șeful serviciului de informații externe al Franței (DGSE) i-a cerut să interzică pe platformă „vocile conservatoare din România” înaintea alegerilor – lucru pe care ar fi refuzat să-l facă, invocând libertatea de exprimare. DGSE a respins „cu fermitate” aceste acuzații.