VIDEO | Schema în dosarul Interpol a început la mijlocul anului 2022. Dragalin: Este un caz ieșit din comun în istoria R. Moldova

Schemele puse la cale de un șir de actuali și foști funcționari publici în cadrul dosarului Interpol au început încă la mijlocul anului 2022, la un an de când PAS a preluat guvernarea. Planurile ilegale de „acoperire” a unor interlopi din China, Franța, Australia, Kîrgîzstan, Rusia, Ucraina și Belarus au durat aproximativ doi ani, anunță șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care dă asigurări că schema a fost distrusă în totalitate, în special datorită operațiunii din 4 iunie, organizată, în premieră, cu implicarea masivă a serviciilor din Franța, SUA și Marea Britanie.

„Este un caz ieșit din comun, din punct de vedere al schemei de corupție comise pe teritoriul R. Moldova care are așa un impact global. În această schemă sunt vizați funcționari publici și bănuiala rezonabilă este că ei, pentru beneficii sau bunuri, în virtutea funcției au reușit să facă documente, lucruri pe hârtie, ca notificările roșii din Interpol să fie blocate de Interpol pentru infractori din China, Franța, Australia, Kîrgîstan, Rusia, Ucraina și Belarus. E o schemă care a început la mijlocul anului 2022 și a continuat până acum, recent, în 2024”, a declarat Veronica Dragalin în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Șefa de la Anticorupție susține că este o premieră pentru R. Moldova când are loc o anchetă atât de amplă cu implicarea serviciilor din Franța, SUA și Marea Britanie.

„Nu știu dacă au mai existat asemenea cazuri în istoria R. Moldova unde să efectuăm acțiuni de urmărire penală cu asistența omologilor din Franța, SUA și Marea Britanie. Colegii din Franța au avut o decizie să sesizeze Procuratura Anticorupție ca să fim parteneri în această investigație. Am pornit și noi un dosar penal paralel. Ne-am mobilizat destul de repede. Am făcut o anchetă confidențială, fără scurgeri de informație, mai ales că la noi sunt aceste riscuri și le-am spus și omologilor din Franța despre aceste riscuri. Operațiunea din 4 iunie a demonstrat că am avut succes. Fără scurgeri de informații am reușit să ridicăm obiecte relevante – telefoane, calculatoare, documente”, a precizat Veronica Dragalin.

Șefa Procuraturii Anticorupție susține că pentru a bloca notificările în sistemul Interpol erau create artificial și dosare de azil pe teritoriul R. Moldova, fără prezența fizică a solicitantului, lucru obligatoriu prevăzut de legislație.

 „Pentru a putea bloca aceste notificări în sistemul Interpol ei depuneau o cerere de azil la Biroiul Migrațiune și Azil, actualul Inspectoratul General pentru Migrațiune, care este în subordinea MAI. Faptul că există o cerere era confirmată de direcția pentru cooperarea internațională polițienească, care confirma către Interpol că există așa un dosar. Era necesară implicarea mai multor instituții. Ce am constata noi e că acești infractori care au depus cerere de azil niciodată nu au trecut frontiera în R. Moldova, ceea ce era imposibil să depui cererea de azil, legea spune clar că trebuie să te afli fizic pe teritoriul R. Moldova”, a mai declarat Dragalin.

Amintim, în acest dosar, șeful Biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, se află în arest preventiv. Acesta este cercetat penal pentru corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat. Țentiu a fost reținut în urma perchezițiilor din 4 iunie, efectuate de procurorii anticorupție. În același caz sunt vizați fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, fost reprezentant al R. Moldova la Interpol, și avocatul Oleg Mîţă.

Ancheta penală în acest caz a fost efectuată în comun cu procurorii din Franța și cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite. Este vorba despre o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din Republica Moldova și din alte țări primeau mită pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a Notificărilor Roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională.