Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că Budapesta nu intenționează să părăsească Uniunea Europeană, apreciind însă că blocul comunitar riscă să se destrame singur, din cauza lipsei de reforme și a haosului de la nivelul conducerii. Declarațiile au fost făcute la prima întâlnire internațională cu presa din acest an, la care au participat reprezentanți ai 63 de instituții media, relatează Euronews.
Orban a afirmat că anul 2025 a reprezentat un punct de cotitură în politica internațională. Potrivit acestuia, inaugurarea lui Donald Trump ca președinte al SUA a simbolizat ruptura de vechiul „ordin liberal mondial”.
„A fost o epocă dominată de reguli vechi, care acum au fost anulate. Intrăm într-o eră a națiunilor”, a spus Orban, susținând că Ungaria ar fi un precursor al acestei tendințe încă din 2010.
Premierul ungar a subliniat necesitatea protejării Ungariei de „pericolele războiului” și a declarat că energia este chestiunea-cheie a noii epoci. În opinia sa, suveranitatea statelor va depinde tot mai mult de capacitatea de a-și asigura energie ieftină și stabilă.
Orban a acuzat Bruxelles-ul că urmărește să „taie Ungaria de la livrările de petrol și gaze rusești”, precizând că guvernul de la Budapesta se apără inclusiv prin acțiuni în instanță împotriva Comisiei Europene. Totodată, el și-a exprimat speranța că până în 2027 războiul din Ucraina se va încheia, iar sancțiunile vor fi ridicate.
Șeful guvernului ungar a reiterat poziția fermă a Budapestei față de sprijinul financiar pentru Kiev.
„Ungaria nu trebuie să renunțe la obiectivele sale de dezvoltare economică. Avem nevoie de bani pentru noi. Nu îi vom da altora și nu îi vom da nici Ucrainei”, a spus Orban, adăugând că Budapesta nu va acorda nici credite, pe motiv că „toată lumea știe că ucrainenii nu le vor putea returna”.
Orban a declarat că Ungaria nu va aplica decizia UE privind acceptarea migranților pe bază de cote.
„Ungaria nu va accepta ca Bruxelles-ul să ne spună cu cine trebuie să trăim”, a afirmat el, criticând amenzile zilnice impuse de UE pentru refuzul de a primi migranți.
Premierul maghiar a susținut că în alte state europene a început deja o „înlocuire a populației”.
Întrebat despre un posibil „Huxit”, Orban a calificat Brexitul drept o decizie „curajoasă”, dar nefavorabilă Europei Centrale. El a subliniat că Ungaria nu este suficient de mare pentru a părăsi UE și că o astfel de decizie nu ar fi rațională.
În schimb, liderul de la Budapesta a afirmat că Uniunea Europeană „se va destrăma singură” dacă nu va fi restructurată.
„Va exista un fel de dezintegrare și haos în conducere”, a avertizat Orban, adăugând că statele-cheie sunt prea preocupate de propriile probleme pentru a opri acest proces.
Totuși, el a insistat că apartenența la UE rămâne importantă, susținând o politică externă suverană, cu relații pragmatice atât cu SUA, cât și cu Rusia, China, lumea arabă și Turcia.
„Poți urma o politică rezonabilă la Bruxelles, ca membru al UE, doar dacă ești suveran”, a afirmat liderul maghiar, subliniind că vede un viitor în cadrul UE ca membru NATO cu o politică externă și economică suverană.
Orban a comentat și operațiunea SUA de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro, descriind-o drept un exemplu al „noului limbaj” pe care lumea îl va folosi în viitor.
Potrivit premierului ungar, controlul Venezuelei ar permite Statelor Unite să influențeze 40–50% din rezervele mondiale de petrol, ceea ce ar oferi Washingtonului o pârghie majoră asupra prețurilor globale la energie.
Referindu-se la vizita sa la Washington din noiembrie, Orban a reiterat că Ungaria va beneficia de un „scut” american în cazul unor atacuri asupra sistemului său financiar. Deși Donald Trump a minimalizat public acest angajament, Orban a susținut că există o înțelegere personală, valabilă pe durata mandatului actualului președinte american.
În contextul alegerilor parlamentare din aprilie, Orban a declarat că nu va participa la dezbateri cu opoziția, afirmând că poate dialoga doar cu „oameni suverani”. El a respins speculațiile privind o eventuală mutare la funcția de președinte și a subliniat că Ungaria va rămâne o republică parlamentară, fără modificări ale sistemului politic.
